CCR: Prioritatea de aplicare a dreptului UE nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale

Prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a respins o serie de excepţii şi a decis că sunt constituţionale mai multe articole din lege care se referă la înfiinţarea şi operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).
"O reglementare specială în Constituţia României o are raportul dintre dreptul naţional şi dreptul Uniunii Europene (...). Astfel, clauza de aderare la Uniunea Europeană cuprinde în subsidiar o clauză de conformitate cu dreptul UE, potrivit căreia toate organele naţionale ale statului sunt obligate în principiu să implementeze şi aplice dreptul UE. Acest lucru este valabil şi pentru Curtea Constituţională, care asigură, în virtutea art.148 din Constituţie, prioritatea de aplicare a dreptului european. Însă această prioritate de aplicare nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale (...) ca garanţie a unui nucleu identitar de fond al Constituţiei României şi care nu trebuie relativizată în procesul integrării europene", se arată în motivare.
CCR afirmă că, în virtutea acestei identităţi constituţionale, este abilitată să asigure supremaţia Legii fundamentale pe teritoriul României.
"Potrivit clauzei de conformare cuprinse chiar în textul art. 148 din Constituţie, România nu poate adopta un act normativ contrar obligaţiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru (...), însă cele anterior arătate cunosc desigur o limită constituţională, întemeiată pe conceptul de 'identitate constituţională naţională'", se precizează în documentul citat.
Curtea Constituţională menţionează că "principiul statului de drept presupune securitate juridică, respectiv încrederea legitimă a destinatarilor în efectele dispoziţiilor legale în vigoare şi în modul de aplicare al acestora, astfel încât orice subiect de drept să-şi determine în mod previzibil conduita".
"Or, în măsura în care unele instanţe judecătoreşti lasă neaplicate din oficiu dispoziţii naţionale pe care le consideră ca fiind contrare dreptului european, în vreme ce altele aplică aceleaşi reglementări naţionale, considerându-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei ar fi puternic afectat, ceea ce ar genera o gravă insecuritate juridică şi, implicit, încălcarea principiului statului de drept", se mai arată în motivare.
Curtea Constituţională a respins, pe 8 iunie, o serie de excepţii, hotărând că sunt constituţionale mai multe articole din lege care se referă la înfiinţarea şi operaţionalizarea SIIJ.
Potrivit unui comunicat transmis atunci de CCR, judecătorii constituţionali au respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art. 88 ind.2- ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) şi e) şi alin.(2), precum şi ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
De asemenea, cu unanimitate de voturi, CCR a respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
Tot cu unanimitate de voturi a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
În comunicat, CCR îşi exprimă punctul de vedere în legătură cu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la SIIJ.
"Din perspectiva controlului de constituţionalitate, hotărârea CJUE nu aduce elemente de noutate, nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 şi rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 şi caracterul de recomandare al rapoartelor MCV, şi nici cu privire la conţinutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credinţă cu Comisia Europeană 'pentru a surmonta (...) dificultăţile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinţă menţionate'. Prin urmare, Curtea şi-a menţinut jurisprudenţa anterioară şi a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituţionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituţie - Decizia 2006/928 -, prin dispoziţiile şi obiectivele pe care le impune, nu are relevanţă constituţională, întrucât nu complineşte o lacună a Legii fundamentale şi nici nu stabileşte un standard mai ridicat de protecţie decât normele constituţionale în vigoare", susţine CCR.
Curtea Constituţională aminteşte că CJUE a stabilit că reglementările privind înfiinţarea SIIJ trebuie să respecte următoarele:
* să fie justificate de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a Justiţiei;
* să fie însoţite de garanţii specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenţei judecătorilor şi procurorilor;
* în cadrul procedurii de investigare, judecătorii şi procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, de prezumţia de nevinovăţie şi de dreptul la apărare.
"Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunţat CJUE, care decurg din dreptul Uniunii şi în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituţională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul naţional, în art.1 alin.(3) din Constituţia României, este afectat prin reglementările care guvernează înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi a constatat că acestea reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional şi îndeplinesc garanţiile stipulate în Hotărârea CJUE, în acord cu prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi în art.21 alin.(1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi, implicit, în acord cu prevederile art.2 şi art.19 alin.(1) TUE", transmite CCR.
Referitor la competenţa instanţei de judecată cu privire la interpretarea şi aplicarea dreptului european, CCR susţine că, în primul rând, o instanţă judecătorească are competenţa să analizeze conformitatea unei dispoziţii din "legile interne" cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie şi, în cazul în care constată contrarietatea, are competenţa să aplice cu prioritate dispoziţiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor.
"În toate cazurile, prin noţiunea de 'legi interne', Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională. Legea fundamentală îşi prezervă poziţia ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din 'legile interne', constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie", mai arată CCR.
În opinia Curţii Constituţionale, declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, CJUE a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE.
"Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organele statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene", este una dintre concluziile CCR.
"În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii CJUE, potrivit căruia o instanţă de judecată 'este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE' nu are niciun temei în Constituţia României, întrucât art.148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, rapoartele MCV, întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma naţională. Aşa fiind, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale, declarată conformă Constituţiei naţionale de către Curtea Constituţională, întrucât rapoartele MCV nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă", mai explică CCR.
În concluzie, CCR consideră că hotărârea din 18 mai 2021, pronunţată de CJUE, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial sub aspectul constatării incidenţei Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituţionalitate şi, implicit, a încălcării art.148 din Constituţie.
Pe 18 mai, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că este de competenţa instanţelor naţionale să verifice dacă înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din Justiţie, care are competenţa exclusivă de anchetare a judecătorilor şi procurorilor, respectă cerinţele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Potrivit Curţii de Justiţie a UE, "revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public însărcinate cu anchetarea judecătorilor şi a procurorilor, precum şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare". AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Preda)
Citeşte şi:
* Barna: USR PLUS doreşte ca Secţia Specială să fie desfiinţată până în luna iulie
* CCR: SIIJ este constituţională; cum este interpretată decizia CJUE
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Despescu spune că opt jandarmi și trei polițiști ar fi semnat contracte cu companii de securitate care au activat în Congo
Secretarul de stat în Ministerul de Interne Bogdan Despescu a afirmat, joi, că în urma verificărilor efectuate până la acest moment un număr de opt jandarmi și trei polițiști ar fi semnat contracte cu companii de securitate care au activat în Republica Democratică Congo. 'La nivelul structurilor din cadrul Ministeru
Profesorul orădean, acuzat de agresiune sexuală, sub control judiciar; Avocat: Vom coopera cu organele de urmărire
Profesorul de sport de la Colegiul Național 'Iosif Vulcan' din Oradea, acuzat de agresiune sexuală asupra unui minor, a fost plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile, a anunțat avocatul cadrului didactic. Avocatul a informat, într-un drept la replică transmis AGERPRES, că se va coopera cu organele de urmărire penal
Vâlcea: Exercițiu de testare a intervenției la accidentele chimice, pentru a ajuta Muntenegru în procesul de aderare la UE
Combinatul chimic din Râmnicu Vâlcea și Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență (ISU) au organizat joi un amplu exercițiu de testare a capacității de reacție și intervenție în cazul unui accident chimic, scopul principal al acestuia fiind acela de a prezenta practic unei delegații din Muntenegru, țară aflată în proces de aderare la U
Sechestru pe averea lui Bercea Mondialu: 40 de imobile, 41 de conturi bancare și șapte mașini
Procurorii DIICOT au pus sechestru pe averea deținută de interlopul Bercea Mondialu și familia acestuia, respectiv pe șapte autoturisme, 41 de conturi bancare și peste 40 de imobile - terenuri și construcții. Sandu Anghel, cunoscut ca Bercea Mondialu, a fost reținut de DIICOT alături de nouă membri ai familiei sale (cinci bărbați și patru feme
Harghita: Jandarmii patrupezi Cami și Efi, în centrul atenției la activitățile organizate de Ziua Jandarmeriei
Doi câini de serviciu, Cami și Efi, 'angajați' la Inspectoratul Județean de Jandarmi (IJJ) Harghita, s-au aflat, joi, în centrul atenției la activitățile organizate la Miercurea-Ciuc cu prilejul Zilei Jandarmeriei Române. Zeci de copii de la școlile și grădinițele din oraș au venit pe platoul din centrul orașului și a
Cătălin Predoiu: Cetățenii trebuie să rămână liberi în exprimarea opiniilor
Cetățenii, individual sau asociați, trebuie să rămână liberi în exprimarea opiniilor lor, a afirmat, joi, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a subliniat că un drept exercitat nu trebuie să însemne încălcarea unui alt drept. 'Trăim o perioadă de efervescență civică, avem proteste, campanii, opinii di
Interlopul Bercea Mondialu și membri ai familiei sale, reținuți pentru cămătărie
Interlopul Bercea Mondialu și alți nouă membri ai familiei sale au fost reținuți de procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat, camătă și șantaj. Conform anchetatorilor, în cursul anului 2022, Sandu Anghel, cunoscut drept Bercea Mondialu, și membri ai familiei sale au fo
Parchet: 19 persoane implicate în bătaia dintre două clanuri la Urziceni, trimise în judecată
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a anunțat joi că a trimis în judecată 19 persoane implicate în încăierarea dintre două clanuri la Urziceni, în urma căreia două persoane au murit după ce au fost împușcate. Dintre cele 19 persoane, 17 se află în arest preventiv, iar două în arest la domiciliu.
Olt: O femeie care ar fi înșelat un amanet cu 200.000 de lei, reținută de polițiști
O femeie în vârstă de 33 de ani, din Slatina, care ar fi lăsat la amanet bijuterii despre care susținea că sunt din aur, însă erau din alte metale, și ar fi produs o pagubă de 200.000 de lei, a fost reținută pentru înșelăciune și va fi prezentată instanței cu propunere de arestare preventivă, au informat, joi, reprezentanții Inspectoratului de Poliție
Opt polițiști din Capitală, reținuți de procurori pentru corupție
Doi polițiști din cadrul Brigăzii Rutiere București și șase polițiști locali au fost reținuți de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, fiind acuzați că au primit mită de la reprezentanții unor firme care se ocupau cu transportul de beton. În același dosar au fost reținute alte șapte persoane, dintre care cinci sunt reprezentanți
Bogdan Peșchir rămâne în arest, dar un judecător a vrut să-l elibereze
Tribunalul București a respins miercuri contestația depusă de Bogdan Peșchir, finanțatorul campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok, și a decis ca acesta să rămână în arest preventiv. Cei doi judecători din complet nu au reușit să se pună de acord asupra unei soluții în acest caz, unul dintre magistrați, respectiv Anca Elena Ș
Hunedoara: Un bărbat a fost găsit decedat, la două luni după ce fusese dat dispărut
Un bărbat de 57 de ani, din comuna Tătăruși, județul Iași, a fost găsit decedat într-o pădure din zona comunei Bătrâna, județul Hunedoara, la aproape două luni după ce fusese dat dispărut, a informat miercuri Inspectoratul de Poliție Județean. Bărbatul se afla într-o râpă, la aproximativ șase kilometri de locul unde a f
Brașov: Cinci persoane, reținute într-un dosar de omor, violarea domiciliului și distrugere, comise în comuna Augustin
Cinci persoane au fost reținute într-un dosar de omor, violarea domiciliului și distrugere, comise în comuna Augustin, a transmis, miercuri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov. 'Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de cinci suspecți cercetați su
Galați: Bărbat reținut de polițiști, după ce a încercat să vândă un pistol letal
Un bărbat de 37 de ani a fost reținut de polițiști după ce a încercat să vândă un pistol letal, care avea în încărcător trei cartușe, informează, miercuri, IPJ Galați. ''Miercuri, 2 aprilie 2025, polițiștii din cadrul Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au reținut, pentru o perioadă de 24 de ore
Sibiu: Bărbat urmărit penal după ce a expus public simboluri fasciste și portrete de conducători naziști
Un bărbat în vârstă de 54 de ani este urmărit penal după ce a expus publicului din municipiul Sibiu și orașul Agnita, portrete ale unor conducători naziști și fasciști, a anunțat prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Bogdan Nicolae Dancu, printr-un comunicat de presă. Potrivit reprezentantului procuraturii