Curtea Constituţională a României a publicat, marţi, motivele pentru care a respins pe 9 februarie o sesizare a Avocatului Poporului şi a decis că este constituţională desemnarea fără tragere la sorţi a judecătorilor din completurile de trei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Avocatul Poporului a atacat la CCR mai multe dispoziţii din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv prevederile art. 19 alin.(3), art. 29 alin.(1), art. 31 alin.(1) lit.c) şi art. 52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, care se referă la atribuţia colegiilor de conducere (al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completurilor de judecată.

În opinia Avocatului Poporului, textele din legea de organizare judiciară care permit colegiilor de conducere să stabilească arbitrar componenţa completurilor colegiale, fără tragere la sorţi, sunt neconstituţionale.

Un alt contestatar al acestor prevederi este avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, cel care a apărat-o în instanţă pe Bombonica Prodan, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, inculpată în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

În motivarea deciziei prin care a fost respinsă sesizarea Avocatului Poporului, CCR arată că, prin decizia nr. 417 din 3 iulie 2019, paragraful 153, Curtea a statuat că art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară a prevăzut că: "La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora".

Conform CCR, acest text nu modifică art. 29 din Legea nr.78/2000, astfel că judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie prevăzute în Legea nr.78/2000 se realizează de completurile specializate, astfel încât rezultă că la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se pot constitui alte completuri specializate în domeniile pentru care legea nu prevede în mod expres o asemenea obligativitate.

"Cu privire la competenţa Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât şi modalitatea de desemnare a membrilor acestora, Curtea reţine că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr.27 din 22 ianuarie 2020, a statuat că ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalităţi prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. Faptul că Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători, în condiţiile în care legea nu reglementează în mod expres modalitatea de desemnare a acestora, nu poate fi considerat contrar legii, în sensul încălcării autorităţii legii cu eventuala consecinţă a creării unei paradigme juridice neconstituţionale. În situaţia în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează şi situaţia litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relaţiei dintre un act de reglementare primar şi unul secundar", mai spune CCR.

Curtea explică de ce nu este obligatoriu alegerea completurilor de 3 judecători de la ÎCCJ prin tragere la sorţi.

"Dacă legiuitorul ar fi dorit ca şi pentru desemnarea membrilor completurilor de 3 judecători să fie utilizat procedeul tragerii la sorţi, ar fi trebuit să reglementeze în mod expres acest lucru, ceea ce nu a făcut, lăsând, astfel, în marja de apreciere a Colegiului de conducere, ca organ colegial de conducere competent, să adopte regulamentul instanţei supreme, să stabilească modalitatea concretă de desemnare a membrilor acestor completuri. Fără ca situaţia normativă existentă la instanţele ierarhic inferioare să fie un reper pentru cea de la Înalta Curte, desemnarea membrilor completurilor de judecată de la instanţele inferioare şi membrilor completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curţi urmează acelaşi algoritm, iar o asemenea orientare normativă la nivelul actelor administrative a fost şi este posibilă tocmai pentru că legea este cea care permite o opţiune între tragerea la sorţi şi nominalizare în privinţa completurilor de 3 judecători de la nivelul ICCJ, neexcluzând nici expres, nici implicit vreuna dintre cele două modalităţi de desemnare antereferite (...) Dacă legea nu prevede în mod expres că desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorţi sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziţii legale restrictive, una dintre aceste doua modalităţi înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza şi în
temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege", arată CCR. AGERPRES/ (AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)