Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, a fost audiat miercuri în calitate de martor în dosarul "Colectiv", el oferind judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti explicaţii în legătură cu modul în care primăria emitea autorizaţii de funcţionare pentru diverşi agenţi economici.

Daniel Băluţă a fost chemat de magistraţi să dea o declaraţie în dosar, având în vedere că, în momentul producerii tragediei de la Colectiv, era viceprimar al Sectorului 4.

În esenţă, Băluţă a spus că, în anul 2015, pe vremea când Primăria Sectorului 4 era condusă de Cristian Popescu Piedone, se acordau de către primărie autorizaţii de funcţionare agenţilor economici pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a solicitantului că îndeplineşte toate condiţiile, inclusiv că respectă normele de protecţie împotriva incendiilor, lucru care nu mai este posibil acum.

După incendiul de la Colectiv, procedura a fost modificată, în sensul că firmele trebuie să aibă autorizare PSI, iar dacă nu au nevoie de această autorizare pentru a funcţiona sunt obligate să prezinte o "negaţie" de la ISU.

El a precizat că existau atât de multe societăţi comerciale fără autorizare PSI, încât a trebuit să trimită aceste informaţii ISU pe un CD.

"În prezent, Primăria Sectorului 4 solicită autorizaţie PSI pentru a elibera acord de funcţionare societăţilor comerciale. Primăria a trimis o evidenţă la ISU Bucureşti - Ilfov. Numărul societăţilor care nu aveau autorizaţie PSI era atât de mare, încât am trimis informaţiile la ISU pe un CD", a explicat primarul.

Pe de altă parte, Daniel Băluţă a precizat că Poliţia Locală este autoritatea care are obligaţia să constate şi să aplice sancţiuni în legătură cu nereguli privind autorizaţiile de funcţionare, dar Primăria nu are competenţa să închidă o firmă care nu are o asemenea autorizaţie.

În plus, a explicat edilul, sunt firme cu probleme care dau în judecată Primăria şi obţin de la instanţe un certificat de grefă, în baza căruia funcţionează.

"Există mulţi agenţi economici care nu au autorizaţie PSI sau de funcţionare, dar se duc in instanţă şi obţin un certificat de grefă. Astfel de agenţi economici pot funcţiona în afara autorizaţiei de funcţionare. Primăria nu are atribuţii de închidere a acestor agenţi economici. I-am dat în judecată pentru a-i închide până la obţinerea documentaţiei de funcţionare", a adăugat Băluţă.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Procesul se află în faza de apel, după ce Tribunalul Bucureşti a dat în decembrie 2019 primele sentinţe de condamnare. Astfel, fostul primar din Sectorul 4, Cristian Popescu-Piedone, a primit 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

"Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei - n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, 'invocând' pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care, atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice", spunea magistratul.

Judecătorul consideră că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, "denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect" faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În noaptea de 30 octombrie 2015, în incinta clubului Colectiv, care funcţiona într-o fostă hală a fabricii Pionierul din Sectorul 4, a izbucnit un incendiu violent în timpul unui concert al trupei Goodbye to Gravity. Incendiul s-a soldat cu 64 de morţi şi sute de răniţi. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)