Tribunalul Bucureşti explică de ce a fost clasat dosarul ''10 august'': Motivele invocate de fosta şefă a DIICOT nu au suport
Motivele invocate de fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu în ordonanţa de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei "nu îşi găsesc suportul", iar argumentele persoanelor vătămate nu pot fi analizate în acest cadru procesual, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti privind clasarea dosarului '10 august'.
Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii, marţi, motivele pentru care judecătoarea de cameră preliminară Daria Isabela Miheţ a respins pe 2 martie cererea DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul '10 august'.
În motivarea deciziei, care de altfel este foarte tehnică, judecătoarea arată că susţinerile fostei şefe a DIICOT în ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale sunt neîntemeiate, iar motivele invocate de aceasta vizează chestiuni de ordin procedural şi nu substanţial.
Judecătoarea explică faptul că, în prezenta cauză, ancheta penală a fost iniţiată din oficiu, a doua zi după evenimentele ce au avut loc în data de 10 august 2018, cu ocazia manifestaţiei cunoscute sub denumirea de "Mitingul Diasporei".
Astfel, imediat după aceste evenimente, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, fiind derulate în paralel două anchete penale: una de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General şi cealaltă de către DIICOT. Ulterior, o parte din ancheta desfăşurată de către Secţia Parchetelor Militare a fost declinată şi reunită la ancheta desfăşurată de DIICOT.
Pe de altă parte, magistratul spune că Secţia Parchetelor Militare continuă investigaţiile penale cu privire la actele de violenţă ce au avut loc cu ocazia manifestaţiei "Mitingul Diasporei".
"Revenind la ancheta penală desfăşurată de DIICOT şi finalizată prin ordonanţa nr. 2122/D/P/2019 din data de 26.06.2020, judecătorul de cameră preliminară constată că la dispunerea soluţiei procurorul de caz a avut în vedere un amplu probatoriu administrat atât de către Secţia Parchetelor Militare (probe câştigate cauzei, urmare a prorogării de competenţă), cât şi de către procurorul DIICOT. Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reţine caracterul neîntemeiat al susţinerilor procurorului ierarhic superior, prin care înţelege să-şi fundamenteze concluzia deficienţei anchetei, respectiv că procurorul de caz nu a chemat suspecţii la sediul DIICOT în vederea ascultării lor în această calitate ori că nu a citat în vederea reaudierii ori audierii nicio persoană vătămată şi niciun martor (cu excepţia martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranţa, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel)", se arată în motivarea instanţei.
În primul rând, spune magistratul, prin prorogarea de competenţă ce a avut loc prin reunirea cauzei declinate de Secţia Parchetelor Militare cu cea aflată pe rolul DIICOT, procurorul de caz a avut la dispoziţie un material probator legal administrat de Secţia Parchetelor Militare, pe care l-a procesat în cursul anchetei penale efectuate.
"În al doilea rând, invocarea de către procurorul ierarhic superior (Giorgiana Hosu, n.r.) a faptului că procurorul de caz nu a readministrat probatoriul administrat în faţa Secţiei Parchetelor Militare, pe lângă faptul că nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă această obligaţie, este o afirmaţie 'pro causa', în condiţiile în care urmărirea penală nu este guvernată de principiul nemijlocirii, aşa cum procurorul ierarhic superior a încercat să se subînţeleagă (în motivarea ordonanţei de redeschidere menţionându-se că 'trebuie căutate, în principal, sursele primare ale probelor, organele judiciare trebuie să ia legătura cu suspectul/inculpatul în mod direct, să asculte nemijlocit martorii, să perceapă direct obiectele ce constituie mijloace materiale de probă, să ia contact cu experţii, în acest fel organul judiciar va putea percepe o serie de aspecte care pot influenţa soluţionarea justă a cauze'). Principiul nemijlocirii este specific fazei de judecată şi reprezintă o garanţie a dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din CEDO. Dacă legiuitorul ar fi înţeles ca urmărirea penală să se efectueze în mod nemijlocit de către procuror, instituţia prevăzută de dispoziţiile art. 303 C.pr.pen. - care permite procurorului să delege organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare efectuarea de acte de urmărire penală, acte de urmărire penală care, potrivit art. 7 alin. 6 din OUG 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT, sunt efectuate în numele acestuia - nu ar mai fi fost reglementată", se precizează în motivare.
Cât despre motivul invocat de Giorgiana Hosu că suspecţii, adică şefii Jandarmeriei, nu au fost chemaţi la sediul DIICOT în vederea audierii, judecătoarea constată că suspecţii au fost citaţi în vederea audierii la sediul Secţiei Parchetelor Militare, pentru a li se aduce la cunoştinţă calitatea procesuală, ocazie cu care aceştia au uzat de dreptul la tăcere.
"Prin urmare, câtă vreme procurorul de caz de la DIICOT nu a emis niciun alt act procesual care să impună obligaţia acestuia de a chema persoanele anchetate (punerea în mişcare a acţiunii penale - art. 309 alin. 2 C.pr.pen; extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării - art. 311 alin. 3 C.pr.pen., percheziţii domiciliare sau informatice), iar acestea şi-au manifestat dreptul de a nu da declaraţii, susţinerea procurorului şef nu poate fi primită de judecător. Deşi procurorul ierarhic superior invocă o inadvertenţă între susţinerea procurorului de caz - în sensul că doar (...) a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei (...) care atestă prezenţa la faţa locului şi a (...), aceasta este irelevantă, în raport de obiectul probaţiunii întrucât cei doi suspecţi au fost acuzaţi că, prin ordinele date direct forţelor de ordine, fără să fi preluat comanda de la (...) , ar fi participat în mod nelegal la conducerea operaţiunilor. Prin urmare, prezenţa lor sau nu la faţa locului nu prezintă importanţă probatorie, de vreme ce probele analizate de procurorul de caz, constând în Jurnalul Acţiunilor Operative, fluxul de comunicaţii, declaraţiile de martor date de lucrătorii jandarmi, au condus pe acesta la concluzia că operaţiunile s-au desfăşurat fără implicarea (...) şi (...). Pentru aceleaşi motive, datele de localizare ale acestora sunt irelevante, sub aspect probator", precizează magistratul de la Tribunalul Bucureşti.
Judecătoarea consideră că este lipsit de importanţă şi faptul că un număr limitat de suporţi optici care se presupune că ar conţine filmări de la acele evenimente au fost deterioraţi şi nu s-au făcut demersuri pentru obţinerea datelor conţinute de aceştia de la sursa iniţială, câtă vreme procurorul de caz a avut la dispoziţie medii de stocare a datelor informatice pe care le-a analizat anterior dispunerii soluţiei de clasare.
"Contrar celor susţinute de procurorul ierarhic superior, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul de caz a analizat nu doar conduita suspecţilor pe toată durata evenimentelor din data de 10.08.2018, dar şi conduita jandarmilor şi pe cea a protestatarilor, începând cu ora 12,00. Cât despre lipsa de motivare a ordonanţei de clasare, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul ierarhic superior nu argumentează această susţinere, ci se rezumă doar a invoca principii directoare care se desprind din jurisprudenţa CEDO privind obligaţia motivării actelor procedurale, fără legătură cu ordonanţa infirmată. În opoziţie cu această susţinere, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul a respectat obligaţia de motivare a ordonanţei de clasare şi a elaborat actul procedural prin indicarea atât a împrejurărilor de fapt cât şi a temeiurilor de drept. Argumentul invocat de procurorul ierarhic superior privind unitatea de anchetă, respectiv ca ancheta penală să se efectueze de Secţia Parchetelor Militare, judecătorul de cameră preliminară aminteşte că însăşi Secţia Parchetelor Militare a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei cu privire la persoanele şi faptele pentru care începuseră urmărirea penală în favoarea DIICOT, în condiţiile în care efectuase acte de urmărire penală timp de 1 an de la momentul sesizării", afirmă instanţa.
Judecătoarea precizează că, deşi procurorul ierarhic superior a infirmat parţial ordonanţa de clasare, în procedura internă, ca urmare a plângerii formulate de persoanele vătămate/interesate, potrivit art. 339 C.pr.pen., totuşi în ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale nu se analizează criticile învederate de părţi cu privire la fondul acuzaţiilor şi, "în atare situaţie, nici judecătorul de cameră preliminară nu poate analiza, în acest cadru procesual, argumentele persoanelor vătămate".
"În concluzie, faţă de considerentele mai sus arătate, având în vedere că motivele pe care se sprijină ordonanţa procurorului ierarhic superior de redeschidere a urmăririi penale nu îşi găsesc suport în dosarul cauzei, în baza art.335 alin.4 C.pr.pen., judecătorul de cameră preliminară va respinge cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală. În baza art.335 alin.4 ind. 1 C.pr.pen. va infirma soluţia de redeschidere a urmăririi penale dispusă prin ordonanţa nr.111/11-2/2020 din data de 04.08.2020 a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism", se arată în decizia instanţei.
Pe 2 martie, Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul "10 august".
Practic, prin această decizie, dosarul a fost clasat, iar foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor la mitingul din Piaţa Victoriei din august 2018.
Pe 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului "10 august" şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Decizia trebuia însă aprobată de un judecător, însă Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
Citiţi şi:
Cîţu, despre clasarea dosarului ''10 august'': Actul de justiţie este un serviciu public
Iohannis: Ministrul Justiţiei să explice urgent cum s-a ajuns ca dosarul "10 august" să fie clasat
VIDEO Stelian Ion: Dosarul ''10 august'' nu se termină aici; solicit public aşteptarea motivării
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Olt: O femeie a fost înjunghiată pe stradă, la Caracal; fostul soț, bănuit de agresiune, în custodia polițiștilor
O femeie în vârstă de 34 de ani, din municipiul Caracal, a fost transportată la spital după ce ar fi fost înjunghiată pe stradă, vineri seara, de un bărbat în vârstă de 44 de ani, împotriva căruia avea ordin de protecție, au informat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Olt. Potrivit unor
Gorj: Trei elevi reținuți în urma unui incident la un liceu din Târgu Jiu
Trei elevi de 15, 16 și 18 ani au fost reținuți de polițiști pentru lovire sau alte violențe și complicitate, în urma unui incident care a avut loc la un liceu din municipiul Târgu Jiu, a informat, vineri, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Gorj, Miruna Prejbeanu. Potrivit sursei citate, polițiș
Olt: Fostul primar al Slatinei, Minel Prina, condamnat pentru corupție - eliberat condiționat
Fostul primar al municipiului Slatina, Minel Prina, aflat în detenție de la finalul anului 2023, în urma unei condamnări de patru ani și șase luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate la spălare de bani în dosarul de corupție al lui Darius Vâlcov, va fi eliberat condiționat potrivit unei hotărâri definitive pronunțată v
Brăila: Persoană de 26 de ani, reținută pentru trafic de canabis, cocaină și cristal
O persoană de 26 de ani, cercetată pentru trafic de droguri de risc și mare risc, în formă continuată, a fost reținută de procurorii DIICOT Brăila, după ce ar fi vândut, pe parcursul acestui an, canabis, cocaină și 3CMC, cunoscut sub denumirea de cristal, pentru sume cuprinse între 400 și 1.300 de lei, informează, vineri, DIICOT. Potrivit unu
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale Anticorupție 2026-2030
Ministerul Justiției a publicat, vineri, în vederea consultării publice, proiectul Strategiei Naționale Anticorupție 2026 - 2030 (SNA) și documentele aferente, termenul până când pot fi trimise propuneri fiind stabilit pentru 23 noiembrie. 'Propunem o strategie care să întărească sistemul de justiție și să combată sistematic corupți
Prahova: Traficanți de cocaină, prinși în flagrant în Capitală
Patru persoane au fost reținute de procurorii DIICOT Ploiești într-un dosar de trafic de droguri de mare risc, în această speță fiind realizat și un flagrant în Capitală. 'Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, pe parcursul anului 2026, o persoană, de 35 de ani, ar fi procurat, deținut și vândut diferite cantități
VIDEO Simina Tănăsescu spune că hotărârea CCR de anulare a alegerilor nu a fost singura din Europa
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, susține că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale în decembrie 2024 nu a fost una singulară în Europa și consideră că această hotărâre a atras atenția lumii întregi asupra riscurilor tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale, în special cu privire la procedurile și mecanism
Demisie a unui judecător sancționat de CSM: Mesajul venit de sus este clar - nu vă atingeți de politicieni
Unul dintre judecătorii sancționați de Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu condamnarea la închisoare cu executare a fostului ministru Daniel Chițoiu a anunțat că demisionează din funcția de conducere pe care o deținea la Curtea de Apel Pitești și nu mai vrea să activeze la secția penală, deoarece a înțeles mesajul transmis de CSM: 'Nu vă
Ministrul Justiției - întâlnire cu ambasadorul Israelului; a subliniat importanța consolidării cooperării judiciare bilaterale
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, s-a întâlnit vineri cu ambasadorul Statului Israel în România, Lior Ben Dor, ocazie cu care a subliniat importanța consolidării cooperării judiciare bilaterale, în special în ceea ce privește soluționarea cererilor de asistență judiciară internațională în materie civilă și penală, extrădarea, tran
Marincea (SRI): Alertele cu bombă de pe Aeroportul Otopeni nu s-au confirmat; identitatea autorilor - investigată
Alertele cu bombă de pe Aeroportul Otopeni nu s-au confirmat, iar identitatea autorilor este în curs de investigare, a transmis, vineri, purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea. 'SRI, prin Brigada Antiteroristă, a efectuat verificările specifice și până în prezent amenințările nu s-au confirmat și nu au fost de
SRI: Amenințare cu bombă la bordul unui avion care a aterizat de la Praga pe Aeroportul Otopeni
Serviciul Român de Informații (SRI) a transmis vineri că există o amenințare cu bombă într-o aeronavă care a aterizat de la Praga pe Aeroportul 'Henri Coandă'. Potrivit sursei citate, amenințarea este 'nespecifică, fără măsuri în teren'. Cu o zi înainte au fost alte amenințări similare pen
Neamț: Două persoane reținute de polițiști după ce, la percheziții, au fost descoperite 80.000 de țigarete de contrabandă
Două persoane au fost reținute de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Neamț după ce, la perchezițiile efectuate la domiciliile acestora, au fost descoperite aproximativ 80.000 de țigarete de contrabandă. Descinderile au vizat șase locuințe din județul Neamț și trei din județul Suceava și au fost coordonate de Parch
IGPR: Peste 270 de percheziții în țară, în cadrul operațiunii Jupiter
Polițiștii și procurorii efectuează, vineri, peste 270 de percheziții domiciliare, în cadrul unor acțiuni operative, pentru tragerea la răspundere a persoanelor implicate în comiterea de fapte penale și protejarea comunității de ilegalități. 'În cadrul operațiunii JUPITER, sub coordonarea Parchetului de pe lângă &Ic
Maramureș: Doi bărbați, arestați preventiv după ce au primit prin curier peste 5 kilograme de canabis
Doi bărbați, de 35 și 46 de ani, din Baia Mare, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, fiind suspectați de trafic de droguri de risc, după ce unul dintre ei ar fi primit prin curier, din Spania, un colet care conținea peste cinci kilograme de canabis, a informat, joi seara, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Maramureș. 'Bărbatu
Dâmbovița: Firme suspectate de evaziune fiscală de 1,6 milioane de lei, transferate fictiv unor cetățeni străini
Polițiștii au efectuat, joi, percheziții în județele Dâmbovița și Argeș, într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de aproape 1,6 milioane de lei, în care mai multe persoane sunt suspectate că ar fi retras în numerar cea mai mare parte a banilor din firme, pe care ulterior le-ar fi transferat fictiv pe numele unor cetățeni din B