România este ţară de recrutare a victimelor traficului de persoane, iar exploatarea acestora se face în mare parte în alte state, motiv pentru care cooperarea judiciară internaţională este esenţială, a declarat luni Oana Pâţu, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Ea a vorbit în cadrul discuţiei online "Traficul de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale", organizată de ambasadele Franţei şi Suediei în România.

"Analiza anului 2020 menţine aceeaşi tendinţă din anii precedenţi, respectiv faptul că România este ţară de recrutare a victimelor traficului de persoane. Pe teritoriul ţării noastre are loc o mică parte a activităţii infracţionale, iar exploatarea se realizează în ţări din Vestul Europei, predominant Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Elveţia şi mai nou Malta", a arătat Oana Pâţu.

Ea a spus că majoritatea victimelor provin din medii sărace, familii dezorganizate, majoritatea monoparentale, cu istoric de consum de alcool.

"În condiţiile în care exploatarea se realizează în ţări din Vestul Europei, cooperarea judiciară internaţională este esenţială", a punctat Pâţu.

În acest context, ea a afirmat că principala dificultate apare în situaţiile în care în România şi în ţările din Vestul Europei există anchete penale în stadii diferite de evoluţie.

Astfel, a amintit că România a avut în ultimii şapte ani 62 de echipe comune de anchetă.

"Am observat că atunci când aceste echipe comune de anchetă sunt încheiate într-un stadiu incipient al investigaţiilor, rezultatele sunt mult mai bune. Altfel, una dintre ţări e obligată să stabilească un ritm mai alert, având în vedere necesitatea finalizării investigaţiilor", a spus Pâţu.

Ea a vorbit de necesitatea susţinerii ţării care are o legislaţie ce permite cea mai scurtă anchetă.

"Din punctul nostru de vedere, ţările care sunt implicate într-o echipă comună de anchetă trebuie să aibă o discuţie onestă, o discuţie pragmatică şi practică: acea ţară care are o legislaţie care îi permite ca durata anchetei să fie mai scurtă, durata procedurii judiciare să fie mai scurtă, inculpaţii să primească pedepse cât mai mari şi mai ales să fie mult mai uşor realizată confiscarea produsului infracţional", a afirmat procurorul şef adjunct DIICOT.

Ea a amintit că anul trecut DIICOT a avut de soluţionat "un număr impresionant de cereri de ordin european de anchetă şi de cereri de comisii rogatorii, în număr de 147 de cauze, 87 dintre acestea sunt cereri active, formulate de români".

În cadrul dezbaterii, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, a spus că femeile şi tinerele sunt principalele victime ale traficului de persoane. "Exploatarea sexuală profită de existenţa unor reţele de crimă organizată puternice şi transnaţionale", a arătat ambasadoarea şi a amintit că Suedia şi Franţa au elaborat o strategie comună care să combată traficul de persoane.

"Esenţa acestei strategii este recunoaşterea legăturii dintre prostituţie şi traficul de persoane în scopuri sexuale (...). Traficul de fiinţe umane va continua atâta timp cât va exista o cerere de fete şi femei care să se prostitueze", a punctat ambasadoarea Suediei la Bucureşti, Therese Hyden.

Ea a spus că anul trecut, în contextul pandemiei, a crescut numărul de cazuri de trafic de persoane.

"Pentru că în Suedia este o infracţiune solicitarea de relaţii sexuale contra cost, aceasta nu este o ţară foarte atrăgătoare pentru traficanţi, dar de la începutul pandemiei a crescut numărul de cazuri de trafic. (...) Fetele şi femeile din România sunt al doilea cel mai mare grup de persoane traficate în scop sexual în Suedia", a afirmat Therese Hyden.

Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat că "lupta împotriva traficului de persoane a fost mereu o urgenţă, dar pandemia a crescut nevoia ca toate părţile implicate să colaboreze mai mult ca oricând în această luptă".

Ea a spus că combatarea traficului de persoane este una dintre priorităţi.

"Nu vreau să schimb lucrurile de dragul de a le schimba, vreau să fac schimbări importante", a spus Dragu şi a afirmat că intenţionează să discute cu omologi din UE pe această temă şi cu societatea civilă, pentru a identifica eventuale sincope legislative şi a găsi soluţii. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)