Curtea Constituţională a României susţine că proiectul de lege iniţiat de fostul senator PSD Şerban Nicolae, privind facilităţi fiscale pentru terenuri şi construcţii din insule şi grinduri, are mai multe vicii de neconstituţionalitate.

CCR a publicat miercuri motivele pentru care a declarat ca fiind neconstituţională Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, care ar fi instituit adevărate "paradisuri fiscale" pe insule şi grinduri, prin scutirea de la plata unor taxe.

Proiectul a fost adoptat pe 3 noiembrie 2020 de către Camera Deputaţilor, la iniţiativa fostului senator PSD Şerban Nicolae, fiind atacat la Curtea Constituţională de Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis.

Legea a fost declarată neconstituţională de CCR pe data de 10 februarie, iar pe 3 martie a fost respinsă de Camera Deputaţilor.

În esenţă, proiectul de lege prevedea scutirea de impozite a terenurilor din insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat pe care se desfăşoară activităţi economice de agrement, turism, energie regenerabilă, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe.

Pentru aceste terenuri, legea stipula scutirea de la plata taxei pe teren, stabilind o derogare expresă de la aplicarea prevederilor Codului fiscal, iar pentru activităţile economice autorizate neaplicarea dispoziţiilor prin care se stipulează impozitarea unei cote de 5% asupra veniturilor înregistrate şi obţinute din activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor. Proiectul prevedea şi posibilitatea organizării jocurilor de noroc, caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker şi jocuri bingo desfăşurate în săli de joc.

Curtea Constituţională explică faptul că a mai declarat ca fiind neconstituţional un proiect aproape identic, iniţiat tot de Şerban Nicolae, pe data de 5 iunie 2019, iar Parlamentul avea obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, însă la Senat a fost înregistrată o nouă propunere legislativă, care avea acelaşi obiect de reglementare.

În plus, iniţiatorul proiectului avea obligaţia să ceară de la Guvern o fişă financiară, fiind vorba de o propunere legislativă cu implicaţii bugetare, care nu trebuie confundată cu punctul de vedere al Executivului.

"Astfel fiind, întrucât nu s-a făcut dovada solicitării fişei financiare în temeiul art.138 alin.(5) din Constituţie, considerentele care au fundamentat admiterea obiecţiilor de neconstituţionalitate soluţionate prin Decizia Curţii Constituţionale nr.393 din 5 iunie 2019 sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, cu consecinţa neconstituţionalităţii legii în ansamblul său, în raport cu prevederile art.147 alin.(4) şi
art.138 alin.(5) din Constituţie", spune CCR.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a stabilit că proiectul de lege iniţiat de Şerban Nicolae încalcă principiul bicameralismului.

De asemenea, proiectul trebuia adoptat ca lege organică şi nu ca lege ordinară, deoarece modifică în esenţă Legea apelor nr.107/1996, care are caracter organic.

"În cauză, potrivit art. 3 din legea criticată, terenurile care fac obiectul său - insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, precum şi unele părţi din aceste terenuri a căror suprafaţă nu este mai mică de 10 hectare - sunt exceptate de la prevederile Legii apelor nr.107/1996. Rezultă, aşadar, că aceste categorii de terenuri se exceptează nu doar de la unele norme ale Legii nr.107/1996, ci de la întreaga lege. Exceptarea în termeni generali semnifică, practic, o derogare generală a legii criticate de la dispoziţiile Legii apelor nr.107/1996. Or, potrivit formulei de atestare a legalităţii adoptării Legii nr.107/1996, acest act normativ a fost adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art.74 alin. (1) şi ale art.76 alin. (2) din Constituţia României, nerevizuită, aşadar a fost adoptată având caracter organic. Legea supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată ca având caracter ordinar, astfel cum rezultă din menţiunea finală a acesteia, care atestă că legea a fost adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art.75 şi ale art.76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. Prin urmare, sunt întemeiate criticile formulate, legea fiind adoptată cu încălcarea art.76 alin. (1) din Constituţie", explică CCR.

Concluzia CCR este că aceste vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă determină neconstituţionalitatea proiectului de lege în ansamblul său, astfel încât nu se mai impune analizarea criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)