Majoritatea tinerelor recrutate pentru prostituţie în afara ţării provin din zonele rurale sărace, în special din familii dezorganizate, monoparentale, cu mari dificultăţi financiare sau în care cel puţin unul dintre părinţi are comportament abuziv ori este alcoolic, iar principala metodă folosită de proxeneţi este "loverboy", se arată în raportul de activitate al DIICOT pe anul 2020.

Ca un element de noutate, pe lângă statele din vestul Europei, o nouă destinaţie pentru traficarea victimelor a devenit Malta.

O altă tendinţă observată de procurori este că, urmare a pandemiei de COVID, a scăzut traficul de persoane extern, însă a crescut cel intern, iar recrutarea prin internet s-a dublat faţă de anul 2019.

Unul dintre capitolele raportului de activitate se referă la tendinţele în domeniul traficului de persoane şi exploatarea persoanelor vulnerabile.

Astfel, spun procurorii, în cursul anului 2020, s-a constatat aceeaşi situaţie ca în anii precedenţi, respectiv faptul că România se menţine, în principal, ca ţară de origine pentru victimele traficului de persoane, care provin din segmente de populaţie aflate într-o condiţie de vulnerabilitate crescută.

"Traficul de persoane este în continuare un fenomen social, întreţinut de mirajul unei vieţi mai bune şi a obţinerii unor beneficii financiare facile, fără o minimă pregătire, în afara graniţelor României. Tot ca şi în anii precedenţi, ţările vest-europene au continuat să păstreze statutul de ţări de destinaţie pentru cetăţenii români atraşi în situaţii de trafic şi exploatare, în aceste ţări existând o cerere crescută pentru servicii sexuale, pentru forţă de muncă ieftină sau contextul oportun pentru tolerarea cerşetoriei. Sunt preferate ca ţări de destinaţie în continuare Germania, Spania, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Olanda, Belgia, Elveţia. Un element de noutate fiind traficarea de victime în Malta. Majoritatea victimelor continuă să fie recrutate din zonele rurale sărace, în special din familii dezorganizate, monoparentale sau cu mari dificultăţi financiare, ori în care cel puţin unul dintre părinţi are comportament abuziv sau este alcoolic. Numeric este mai frecvent întâlnit traficul în vederea exploatării sexuale, decât traficul în vederea exploatării la muncă", spun procurorii.

Numărul victimelor de sex femeiesc continuă să fie mai mare decât cel al victimelor de sex bărbătesc, fiind practic menţinut tiparul de gen al victimelor traficului de persoane.

În cursul anului 2020, traficanţii au folosit aceleaşi metode de recrutare a victimelor:

* în privinţa traficului în scopul exploatării sexuale, metoda cea mai frecvent întâlnită este "loverboy", urmată de metoda inducerii în eroare a victimei cu privire la "găsirea unui loc de muncă" decent.

* în privinţa traficului în scop de exploatare prin muncă - metoda "unor oferte de muncă extrem de avantajoase" în construcţii/agricultură, folosindu-se inducerea în eroare a victimelor asupra condiţiilor de muncă şi cazare, asupra cuantumului salariilor.

Procurorii mai spun că traficanţii uzează din ce în ce mai puţin de constrângerea fizică şi psihică pentru recrutare, dar nu au fost abandonate metodele clasice de recrutare, în care victimele acceptă cu uşurinţă oferte dubioase şi riscante de lucru în diferite industrii, inclusiv cea a prostituţiei (legalizate ori tolerate în statele de destinaţie), ajungând apoi ca prin diverse metode şi forme de control fie obligate să se prostitueze în folosul traficanţilor ori să fie exploatate la muncă ori prin practicarea cerşetoriei.

În plus, s-a remarcat în ultima perioadă că traficanţii utilizează inducerea în eroare prin expunerea unor alte condiţii de muncă decât cele reale, pentru recrutarea unor tinere care deja practică prostituţia.

"Ca o consecinţă a izolării impuse de pandemie, relaţiile interumane au fost mutate aproape integral în spaţiul online, astfel că recrutarea prin internet a înregistrat creşteri majore, aproape că s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019. Pe perioada stării de urgenţă, cât şi a măsurilor ulterioare luate pe tot parcursul anului 2020, în vederea împiedicării răspândirii pandemiei, s-a remarcat o scădere a traficului de persoane extern şi, corelativ, creşterea traficului intern, ca urmare a întoarcerii în ţară a unor traficanţi/victime", se mai arată în raportul DIICOT. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

* Bilanţ DIICOT: 3.791 de inculpaţi trimişi în judecată; majoritatea pentru trafic de droguri

* Bilanţ DIICOT: Peste un miliard de lei, prejudiciul total în dosarele soluţionate; sechestre de 132 milioane lei