Curtea Constituţională a României a respins, marţi, ca neîntemeiată, sesizarea Avocatului Poporului cu privire la constituirea completelor de judecată, au precizat, pentru AGERPRES surse din CCR.

Potrivit ordinii de zi a şedinţei, judecătorii constituţionali au dezbătut sesizarea Avocatului Poporului asupra mai multor dispoziţii din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Avocatul Poporului spunea în sesizare că dispoziţiile criticate aduc atingere mai multor prevederi din Constituţie.

"Examinând prevederile legale invocate, care stabilesc atribuţia colegiilor de conducere (al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completelor de judecată, prin raportare la considerentele Deciziilor nr.68512018 şi nr. 41712019 ale Curţii Constituţionale, constatăm că acestea contravin prevederilor art. 2l alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, a art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a şi art. 126 alin. ( I ) şi alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora 'organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi", respectiv 'Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege', iar 'Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică', precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale", se arăta în sesizare.

Semnatarul menţionează că, întrucât actul astfel adoptat este unul administrativ, conţinutul său nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură. "Or, modul de desemnare a membrilor completelor ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti", susţinea Avocatul Poporului.

Avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, arată într-o postare pe Facebook că Avocatul Poporului cere Curţii Constituţionale să constate că textele din legea de organizare judiciară care permit colegiilor de conducere să stabilească arbitrar componenţa completelor colegiale, iar nu în mod aleatoriu, sunt neconstituţionale.

"În şedinţa de marţi, Curtea Constituţională discută sesizarea Avocatului Poporului din 2019 privind nelegalitatea constituirii completelor de judecată colegiale la ICCJ şi la toate celelalte instanţe. Mai exact, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate ridicată direct, Avocatul Poporului solicită CCR să constate că textele din legea de organizare judiciară care permit colegiilor de conducere să stabilească arbitrar componenţa completelor colegiale, iar nu în mod aleatoriu, sunt neconstituţionale. În acest dosar, am trimis şi eu în 26.11.2019 un Amicus Curiae în care susţin şi întăresc argumentele Avocatului Poporului în special în ce priveşte neconstituţionalitatea textului de lege care permite ICCJ să stabilească completele de judecată fără tragerea la sorţi, sau în orice altă modalitate aleatorie care nu înseamnă aşezarea cu mâna a judecătorilor care le compun", spune avocatul. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

* CCR: Legiuitorul are competenţa de a înfiinţa completuri specializate, cât şi de a acorda ICCJ decizia constituirii acestora