Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că a constatat "cu îngrijorare" existenţa unor "atacuri publice nefondate" la adresa sa din partea reprezentanţilor partidelor politice, cu referire la declaraţiile deputatului UDMR Csoma Botond.

"În contextul dezbaterilor privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie constatăm cu îngrijorare existenţa unor atacuri publice din partea reprezentanţilor partidelor politice cu privire la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi modalităţii în care procurorii din cadrul instituţiei îşi desfăşoară activitatea (...). Solicităm oamenilor politici să se abţină de la atacuri publice nefondate împotriva DNA de natură să afecteze imaginea instituţiei noastre şi credibilitatea eforturilor de luptă împotriva corupţiei la nivel înalt", declară DNA într-un comunicat de presă remis vineri.

Vineri, DNA a reacţionat la declaraţiile recente ale deputatului UDMR Csoma Botond cu privire la desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în care a făcut referiri şi la anchete.

"Având în vedere declaraţiile recente ale domnului Csoma Botond, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, preluate de mai multe publicaţii media, în care susţine caracterul abuziv cert al anchetelor DNA în cauzele cu magistraţi, făcând afirmaţii precum 'Trebuie găsită o soluţie astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori şi judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut', 'vedem un pericol mai mare ca judecătorii şi procurorii să fie investigaţi din nou de parchetul anticorupţie', 'nu ar trebui să existe loc pentru şantaj în lupta împotriva corupţiei', 'Nu ştiu conţinutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect', Direcţia Naţională Anticorupţie face următoarele precizări:

* A susţine că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi reprezintă un atac direct şi nefondat la adresa instituţiei, care aduce atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori.

* Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanţe care să constate săvârşirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA. Numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori şi judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistraţi, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor şi denunţurilor depuse de cetăţeni.

* Procurorii DNA aplică aceleaşi reguli şi standarde procedurale, prevăzute de lege, indiferent de calitatea persoanei cercetate.

* Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a 'neacceptării argumentelor procurorilor anticorupţie şi tratării acuzaţiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători'; au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracţiuni de corupţie sau asimilate celor de corupţie, de către magistraţi.

* De altfel, susţinerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluţii de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunţat soluţii de achitare în cauzele DNA şi care nu au fost anchetaţi, precum şi trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă.

* Nu a existat o disproporţie privind numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA şi care vizau magistraţi, faţă de numărul de dosare înregistrate care vizau alte categorii profesionale de competenţa unităţii de parchet.

* În cazul DNA au existat condamnări definitive ale judecătorilor şi procurorilor trimişi în judecată.

* În perioada în care a avut în competenţă fapte de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (2002 - octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistraţi (76 de procurori şi 85 de judecători), iar în aceeaşi perioadă au fost condamnaţi 100 de magistraţi (47 de procurori, 52 de judecători şi 1 magistrat asistent).

* Unele cauze în care DNA a dispus trimiterea în judecată a unor magistraţi se află în continuare în diferite faze de judecată.

* În acelaşi timp, după pierderea de către DNA a competenţei privind infracţiunile de corupţie săvârşite de magistraţi (octombrie 2018) şi până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupţie.

* DNA nu a avut şi nu solicită competenţa exclusivă pe infracţiunile săvârşite de magistraţi. Procurorii DNA sunt specializaţi în combaterea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate corupţiei, iar în cazul săvârşirii, de către magistraţi, a altor infracţiuni, competenţa de urmărire penală ar trebui să revină parchetelor de pe lângă curţile de apel şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (inclusiv pentru eventuale fapte penale comise de procurorii DNA)". AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

• Botond Csoma: UDMR nu doreşte să lanseze atacuri publice cu privire la activitatea DNA