Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins, marţi, o cerere depusă de Liviu Dragnea în care fostul lider al PSD solicita revizuirea condamnării de trei ani şi jumătate închisoare primită în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

"Cu majoritate, respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Dragnea Nicolae Liviu împotriva sentinţei penale nr.377/21.06.2018 a ICCJ - Secţia Penală pronunţată în dosarul nr.2628/1/2016. Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei", se arată în decizia instanţei.

Liviu Dragnea a depus acţiunea în luna noiembrie, în condiţiile în care Instanţa supremă i-a respins anterior alte căi extraordinare de atac împotriva condamnării - recurs în casaţie, contestaţie în anulare şi un recurs în drept intitulat "habeas corpus".

El nu a fost prezent marţi în sala de judecată, însă a fost audiat de judecători prin videoconferinţă.

"La termenul de astăzi ne-am judecat într-o revizuire pe care a formulat-o domnul Dragnea, în speranţa, sigur, că se va admite în principiu. Suntem în prima etapă, conform dispoziţiilor Codului de procedură penală este etapa admisibilităţii în principiu. Am solicitat să fie suspendată executarea, în măsura în care instanţa va decide admiterea în principiu a cererii de revizuire (...) Domnul Dragnea a spus foarte clar că, din punctul dânsului de vedere, este în arest în baza unei decizii penale pronunţată de un complet care, aşa cum am văzut, nu a fost legal constituit şi apreciază că i se încalcă în continuare drepturile. Este singurul justiţiabil din cele peste 187 de dosare care s-au judecat la ICCJ pentru infracţiuni de corupţie căruia nu i s-a aplicat decizia CCR. Sigur, dânsul suferă foarte mult pe ideea asta şi este afectat de acest aspect", a declarat avocata lui Dragnea, Flavia Teodosiu, la finalul procesului.

În mai 2019, Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani închisoare şi jumătate pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

El a făcut mai multe încercări de a ieşi din penitenciar, prin introducerea în instanţe a unor căi extraordinare de atac, toate respinse de judecători.

Potrivit Codului de procedură penală (art. 453), revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

* s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;

* hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;

* un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

* un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză;

* când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia;

* hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)