Plenul CSM a refuzat marţi să emită un aviz şi a dat doar un punct de vedere negativ în legătură cu propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, de modificare şi completare a Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, care permite folosirea din nou a informaţiilor strânse de serviciile secrete în anchetele penale.

"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu se impune emiterea unui aviz de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României (majoritate: 8 voturi pentru 'se impune emiterea avizului'; 10 voturi pentru 'nu se impune emiterea avizului')", se arată în decizia CSM.

Pe de altă parte, Plenul CSM a hotărât transmiterea unui punct de vedere negativ faţă de propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991, decizia fiind luată cu 11 voturi pentru.

În timpul dezbaterilor din şedinţa Consiliului, o parte dintre membrii CSM au adus acuze grave acestei iniţiative legislative, pe motiv că implicarea din nou a serviciilor de informaţii în anchetele penale ar fi un pericol pentru democraţie.

"Proiectul de modificare legislativă este unul profund viciat. Viciul viciilor, spun eu, este sfidarea. Mi se pare că această propunere legislativă sfidează ordinea constituţională şi sfidează democraţia. Cadrul constituţional al derulării procedurilor judiciare în România este foarte bine conturat. În niciun capitol sau text din Constituţie nu vom găsi decât instanţele de judecată şi Ministerul Public competente să deruleze vreun act în legătură cu actul de justiţie. Eu cred că democraţia ar înceta să mai funcţioneze în parametrii constituţionali în momentul în care serviciile secrete ar interfera în actul de justiţie", a declarat judecătoarea Lia Savonea.

Un alt membru al CSM, judecătoarea Gabriela Baltag, a spus că proiectul este unul "monstruos", care ar permite Securităţii să revină în sistemul judiciar.

"Consider că CSM nu trebuie să dea un aviz pe acest proiect de lege. Este trist că, la mai bine de 31 de ani de la Revoluţie, ne gândim să acceptăm ideea că am putea să întoarcem Securitatea în activitatea judiciară. Oficial, că bănuiesc probabil nu prea a plecat niciodată din sistemul judiciar. Sper ca până la sfârşitul zilei CSM nu va face ruşinea să dea vreun aviz pe acest proiect de lege, pentru că ar trebui să plecăm cu toţii acasă. Noi ar fi trebuit să criticăm acest proiect printr-un comunicat, să luăm atitudine, îndată ce a venit la CSM. Nu avem nevoie de studii de drept comparat, avem o istorie cu serviciile de informaţii, indiferent de denumirea lor, că nu e vorba numai de SRI", a afirmat Baltag.

Ea a menţionat că lucrurile sunt foarte grave.

"Vă imaginaţi că orice aşa-zisă probă obţinută de serviciile de informaţii va îngrădi şi va distruge viaţa oricărui cetăţean, care are nefericirea să intre sub incidenţa lor. Ce nu au reuşit comuniştii, probabil doresc să reuşească cei care au gândit acest proiect monstruos şi, repet, la 31 de ani de la Revoluţie există această sfidare, acest proiect, pe care nu ştim în ce formulă să-l criticăm mai mult. Există această tendinţă de a pune din nou asupra societăţii o cenzură pe care, probabil, nici măcar în anii '48 - '52 nu au gândit-o", a spus Baltag.

Pe 17 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat tacit propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, iniţiată de deputaţii PNL Cătălin Predoiu, Gabriel Andronache şi Cristina Trăilă.

Potrivit proiectului, "datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora. Dispoziţiile art. 143 alin. 3 şi 4 şi art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător".

De asemenea, proiectul prevede că, "dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii, care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă".

În cauzele penale în care, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în cameră preliminară s-a încheiat, dispunându-se începerea judecăţii, şi în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor legii nr 51/1991 privind securitatea naţională, legalitatea acestor înregistrări şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică de instanţa învestită cu soluţionarea cauzei. În aceste cauze penale nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările a fost obţinute poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută", mai stipulează proiectul adoptat tacit. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)