Curtea Constituţională a României urmează să dezbată pe 9 decembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind camerele agricole, au precizat, luni, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Şeful statului a transmis Curţii Constituţionale, la finalul săptămânii trecute, o sesizare asupra Legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

"Prin modul de adoptare, dar şi prin conţinutul normativ, legea menţionată contravine unor norme şi principii constituţionale", se arată în sesizare.

Parlamentul a transmis şefului statului, în vederea promulgării, această lege pe 12 octombrie.

Şeful statului susţine că această lege contravine art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie. El precizează că, din analiza fişei parcursului legislativ al legii, precum şi din conţinutul formulei de atestare a adoptării actului normativ rezultă că printr-o lege ordinară a fost abrogată o lege organică.

"Dacă, potrivit jurisprudenţei instanţei constituţionale, dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică, cu atât mai mult însăşi legea organică nu poate fi abrogată în integralitate printr-o lege cu caracter ordinar", explică Iohannis.

Potrivit preşedintelui, legea încalcă şi prevederile art. 1 alin. (5), art. 111 alin. (1), art. 138 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Şeful statului precizează că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervenţiilor legislative preconizate.

"Deşi soluţia legislativă ce prevede că finanţarea Camerei Agricole Naţionale se asigură şi din surse de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în primii trei ani de funcţionare a camerelor agricole, a rezultat în urma adoptării unui amendament la camera decizională, Camera Deputaţilor, considerăm că respectarea prevederilor constituţionale mai sus invocate se impunea cu necesitate", subliniază Iohannis.

El menţionează că era necesar să existe o colaborare reală între Guvern - care să asigure adaptarea măsurilor prin raportare la situaţia economică a României în contextul eforturilor conjugate pentru combaterea epidemiei de COVID-19 - şi Parlament, dar comisia permanentă din cadrul Camerei Deputaţilor a omis să solicite Executivului elaborarea fişei financiare.

"În concluzie, în ceea ce priveşte legea supusă controlului de constituţionalitate, prin care se introduc norme cu impact direct asupra bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, implicit, asupra bugetului de stat, considerăm că nu au fost îndeplinite cerinţele constituţionale şi legale referitoare la informarea Guvernului şi la solicitarea fişei financiare de către Camera decizională în care au fost propuse şi adoptate amendamente, astfel că la adoptarea legii criticate s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, ceea ce contravine prevederilor art. 111 alin. (1) şi art. 138 alin. (5) din Constituţie referitoare la stabilirea sursei de finanţare", se precizează în sesizare.

Şeful statului indică faptul că actul normativ contravine şi prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta privind calitatea legii, întrucât dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (5), art. 14, art. 19 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (5), precum şi art. 20 au un conţinut neclar. Totodată, el apreciază că lipsa unor dispoziţii tranzitorii din conţinutul legii criticate contravine aceloraşi prevederi constituţionale, în dimensiunea referitoare la securitatea raporturilor juridice în curs de derulare.

În sesizarea la CCR se arată că prin utilizarea sintagmei "organizaţii private de interes public" pentru camerele agricole şi nu a celei de "organizaţii neguvernamentale cu statut de utilitate publică", corelativ cu obligaţia înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nu se poate stabili cu claritate care va fi natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate.

"Dintr-o altă perspectivă, soluţia legislativă preconizată nu se justifică prin raportare la o nevoie socială reală şi nici nu pare a porni de la un deziderat social prezent şi de perspectivă sau de la insuficienţele legislaţiei în vigoare, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000. Totodată, norma potrivit căreia 'consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora', inclusiv de către autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale, are un grad nepermis de generalitate, ceea ce creează impredictibilitate în aplicare. În plus, norma nu prevede care ar fi sancţiunea juridică în ipoteza nerespectării obligaţiei de consultare", mai explică preşedintele.

În opinia sa, este inadmisibil ca o entitate privată să preia atribuţii şi personal de la unele instituţii publice şi să se subroge în drepturile şi obligaţiile acestora. Mai mult, adaugă el, legea criticată nu prevede în concret care sunt acele instituţii publice de la care se vor prelua de către camerele agricole unele atribuţii şi nici nu intervine asupra actelor normative ce reglementează activitatea acelor instituţii.

Preşedintele Iohannis consideră că sintagma "finanţare degresivă" - prevăzută ca sursă alternativă de finanţare atât pentru Camera Agricolă Naţională, cât şi pentru camerele agricole judeţene - are un conţinut neclar, aceasta nefiind definită în conţinutul legii criticate sau în alte acte normative. Totodată, el arată că formularea "Camera Agricolă Naţională negociază cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale preluarea sistemului de consultanţă agricolă obligatoriu de a fi prestat de acesta" este de natură a genera impredictibilitate, întrucât este neclar obiectul asupra căruia ar purta negocierea.

"Considerăm că absenţa unor dispoziţii exprese tranzitorii cu privire la situaţiile juridice născute sub imperiul legii vechi, dar care nu şi-au produs în întregime efectele, lipseşte norma de claritate şi previzibilitate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în dimensiunea referitoare la calitatea legii", se arată în sesizarea la CCR.

Şeful statului solicită CCR să constate că Legea privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală este neconstituţională. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)