Dosarul de corupţie în care sunt judecaţi, printre alţii, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, şi fiul său, fostul deputat Vlad Cosma, a fost trimis de Tribunalul Prahova în cameră preliminară.

Potrivit portalului instanţelor de judecată, magistraţii de la Tribunal au admis o cerere formulată de Vlad Cosma şi au constatat nulitatea absolută a două încheieri pronunţate în vara anului 2014 în procedura camerei preliminare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

"Admite cererea formulată de inculpatul Cosma Vlad Alexandru. Constată nulitatea absolută a încheierilor nr. 475/20.05.2014 şi nr. 28/25.06.2014 pronunţate în procedura camerei preliminare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Desfiinţează încheierile nr. 475/20.05.2014 şi nr. 28/25.06.2014 pronunţate în procedura camerei preliminare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi trimite cauza la compartimentul Registratură din cadrul Tribunalului Prahova, în vederea repartizării aleatorii a cauzei, aceasta urmând a fi reluată din etapa camerei preliminare", se arată în încheierea şedinţei care a avut loc, marţi, la Tribunalul Prahova.

Pe 20 mai 2014, ÎCCJ a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 183/P/2013 din 11.04.2014 al DNA Ploieşti privind pe inculpaţii Vlad Cosma, Mircea Cosma, Daniel Alixandrescu şi Răzvan Alexe şi a dispus începerea judecăţii cu privire la aceştia. Ulterior, Pe 25 iunie 2014, instanţa a respins contestaţia formulată de Mircea şi Vlad Cosma împotriva încheierii din 20 mai 2014.

ÎCCJ a decis definitiv, în luna mai, că Tribunalul Prahova este instanţa competentă să judece dosarul familiei Cosma, decizia fiind pronunţată după ce dosarul s-a plimbat aproape opt luni între Tribunalul Prahova şi instanţa supremă, cele două instanţe susţinând că nu au competenţa să judece acest caz.

Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare.

Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Iistanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ.

La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece.

Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi instanţa supremă. Ulterior, în luna mai, ÎCCJ a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova.

Pe 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Răzvan Alexe a fost acuzat de trafic de influenţă şi dare de mită şi Daniel Alixandrescu - de luare de mită şi abuz în serviciu.

Potrivit DNA, în perioada 2012 - 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe.

Procurorii susţin că sumele de bani au fost pretinse şi primite de cei doi în schimbul intervenţiei la persoane cu putere de decizie din cadrul CJ Prahova şi anume la Mircea Cosma şi Daniel Adrian Alixandrescu (director executiv al Direcţiei Patrimoniu, având în subordine Serviciul Achiziţii Publice şi Contracte, precum şi Serviciul Urmărire Lucrări Publice), astfel încât societăţile să obţină trei lucrări de modernizare/întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate.

Cele trei lucrări se referă la obiectivele: "Modernizare DJ 101 I Buda Nedelea, judeţul Prahova", "Lucrări şi servicii privind întreţinerea curentă a drumurilor publice - plombe" şi "Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă 2012 - 2013".

Conform DNA, pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei.

"Pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu rezultate din lege şi din fişa postului şi pentru a favoriza cele trei societăţi comerciale, inculpaţii Cosma Mircea şi Alixandrescu Daniel Adrian au pretins şi primit de la inculpatul Alexe Răzvan o parte din sumele pretinse şi primite de acesta de la denunţători, respectiv 1.890.064 lei - inculpatul Cosma Mircea şi 130.000 lei - inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian. Anterior, în perioada 2010 - 2011, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, inculpatul Cosma Mircea a mai pretins de la reprezentantul de atunci al uneia dintre cele trei societăţi comerciale (în prezent decedat), în schimbul decontării cu prioritate a sumelor datorate de autoritatea publică judeţeană pentru lucrări executate de această firmă, suma totală de 900.000 lei, din care a primit 550.000 lei", susţin procurorii.

Conform DNA, suma a fost disimulată în contravaloarea unor suprafeţe de teren arabil, obiect al unor contracte de vânzare-cumpărare autentificate, în baza cărora societatea le-a "achiziţionat" de la persoane interpuse de inculpat, apropiate familiei sale, la preţuri supraevaluate. Obiectul mitei l-a reprezentat în acest caz diferenţa dintre preţul de vânzare către societatea respectivă şi preţul cu care terenurile fuseseră efectiv cumpărate anterior, de la primii proprietari şi este în cuantum de 487.000 lei. AGERPRES/(AS - autor: Anamaria Constantin, editor: Oana Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)