Curtea Constituţională a României urmează să dezbată pe 9 decembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii prin care permisul de vânătoare se poate obţine după şase luni de stagiatură, au precizat, miercuri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Şeful statului a trimis, marţi, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic 407/2006.

Actul normativ prevede că persoana care solicită permis de vânătoare trebuie să fi efectuat şase luni de stagiatură sub îndrumarea unei organizaţii vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris, iar vânătoarea se poate realiza şi cu păsări de pradă.

"Prin modul în care a fost adoptată însă, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 din Constituţie", afirmă şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate.

Preşedintele Iohannis arată că Senatul a respins propunerea legislativă iniţiată de nouă parlamentari de la PNL, PSD, ALDE, PMP, precum şi de patru senatori neafiliaţi, care viza procedura de obţinere a despăgubirilor în cazul prejudiciilor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, precum şi modalitatea folosirii pe timp de noapte a mijloacelor de vizualizare moderne pentru vânarea speciilor mistreţ, şacal şi vulpe.

Şeful statului subliniază că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaţilor a eliminat toate dispoziţiile introduse de iniţiatori şi a operat modificări ce se îndepărtează de la obiectul avut în vedere de aceştia, modificând durata stagiului pentru dobândirea permisului permanent de vânătoare şi introducând un nou mijloc de practicare a vânătorii - păsări de pradă.

"Apreciem că, în cazul de faţă, Camera Deputaţilor a realizat modificări şi completări de concepţie a reglementării, ce sunt de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului. Astfel, constatăm că în Camera decizională s-au produs modificări şi completări de esenţă faţă de forma iniţiatorului şi, implicit, de forma primei Camere sesizate", se arată în sesizarea la CCR.

Preşedintele punctează că modificările realizate prin intermediul celor 12 amendamente adoptate de Camera decizională reprezintă deosebiri "majore" de conţinut faţă de forma iniţiatorului, acest lucru fiind cu atât mai mult valabil cu cât Senatul, în calitate de Cameră de reflecţie, a respins legea. El atrage atenţia că modificările operate de Camera decizională au determinat şi o configuraţie semnificativ diferită, forma iniţiatorului cuprinzând trei articole, dintre care primul avea un număr de şase puncte, iar forma adoptată de Camera decizională cuprinde un articol unic cu două puncte, ceea ce dovedeşte că şi acest criteriu este îndeplinit în analiza încălcării principiului bicameralismului.

În opinia şefului statului, legiuitorul nu a respectat dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 24/2000 cu privire la contradictorialitatea dispoziţiilor, deoarece, potrivit reglementării nou introduse, practicarea vânătorii cu păsări de pradă este autorizată, însă, conform dispoziţiilor în vigoare, aceasta constituie infracţiune de braconaj.

Astfel, el indică faptul că în cazul intrării în vigoare a legii deduse controlului de constituţionalitate, în acelaşi act normativ se vor afla două dispoziţii contradictorii, aspect ce conduce la imposibilitatea aplicării cu privire la modalitatea de practicare a vânătorii cu păsări de pradă.

Şeful statului arată că, în acest context, actul normativ nu îndeplineşte cerinţele privind calitatea şi previzibilitatea legii, încălcând dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

"În lipsa definiţiei sintagmei 'păsări de pradă', precum şi a modalităţii de desfăşurare a vânătorii cu păsări de pradă apreciem că norma nou introdusă are un conţinut neclar, aspect ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, în componenta sa privind calitatea normei juridice, deoarece generează imprevizibilitate şi neclaritate prin utilizarea unei sintagme cu o largă semnificaţie, fără a o explicita", se explică în sesizarea de neconstituţionalitate.

Preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea şi să constate că actul normativ este neconstituţional în ansamblu. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)