Curtea Constituţională a României s-ar putea pronunţa, joi, pe cererea de soluţionare a unui conflict juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată de preşedintele interimar al forului legislativ, Robert Cazanciuc, după ce Parchetul General i-a deschis lui Călin Popescu-Tăriceanu un dosar de abuz în serviciu.

Sesizarea s-a aflat de mai multe ori pe agenda CCR, iar judecătorii constituţionali au decis în mai multe rânduri amânarea pronunţării.

La începutul acestui an, fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a fost anunţat de Parchetul General că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ancheta fiind extinsă apoi şi pentru infracţiunea de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

Dosarul a fost deschis după ce parlamentarul Cristian Marciu a rămas membru al Senatului, în condiţiile în care exista o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anul 2015 potrivit căreia acesta a încălcat legea incompatibilităţilor.

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat de procurori că nu a pus în aplicare, în calitate de preşedinte al Senatului, o decizie definitivă a unei instanţe de judecată.

Pe 29 mai, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Senat, pe de o parte, şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, manifestat "printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului".

În sesizare se afirmă că, "prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări".

Cazanciuc a solicitat Curţii Constituţionale "să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării".

În dezbaterile de la CCR, Cristian Ionescu, consilier în cadrul Cabinetului preşedintelui Senatului, a declarat că o acţiune judiciară pornită împotriva şefului Senatului "este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos".

La rândul său, reprezentantul Parchetului General, procurorul Marinela Mincă, a solicitat să se disocieze din motivarea sesizării aspectele referitoare la conduita Agenţiei Naţionale de Integritate, deoarece Ministerul Public nu poate răspunde actelor unei alte autorităţi faţă de care nu are raport juridic. Ea a explicat că, deşi au trecut mai mult de trei ani de la sesizarea Senatului de către ANI, nu s-a luat nicio decizie referitoare la cererea de soluţionare care vizează vacantarea unui loc de senator care a fost constatat incompatibil printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Potrivit Marinelei Mincă, Comisia juridică a Senatului nu a emis raportul care i-a fost solicitat cu privire la această chestiune de drept. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)