Ministerul Justiţiei precizează, marţi, cu privire la procedura de extrădare în România a fostului edil al municipiului Constanţa Radu Mazăre, că statul român ''şi-a îndeplinit atribuţiile, cu deplina respectare a legii'', adăugând că MJ nu are nicio competenţă să intervină sau să verifice modalitatea în care un stat solicitat execută orice fel de cerere de cooperare judiciară.

Precizările vin după ce în spaţiul public au apărut informaţii că Tribunalul Antananarivo din Madagascar ar fi decis definitiv că predarea lui Radu Mazăre către statul român, pentru executarea condamnării primite în România, s-ar fi făcut cu încălcarea legilor şi tratatelor internaţionale, instanţa stabilind totodată repunerea în situaţia anterioară, respectiv aducerea lui Mazăre înapoi în Madagascar.

"Ca urmare a informării primite din partea Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională privind localizarea domnului Mazăre pe teritoriul Republicii Madagascar, Ministerul Justiţiei a întocmit la data 10 mai 2019 cererea de extrădare adresată Ministerului Justiţiei al Republicii Madagascar, întemeiată pe dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Criminalităţii Transnaţionale Organizate şi ale Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei. Cererea de extrădare şi documentele au fost transmise cu maximă celeritate, pe cale diplomatică, la data 11 mai 2019", precizează MJ într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, informarea de aprobare a extrădării a fost transmisă prin canale poliţieneşti (Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională), statul solicitat cerând imperativ ca autorităţile române să preia persoana extrădată până la data stabilită de către acesta.

Totodată, arată MJ, au fost furnizate o serie de documente, printre care şi cel intitulat 'ordre d'extraction' (ordinul de scoatere din penitenciar), ordin care poate fi emis doar după ce extrădarea este acordată, iar persoana poate fi preluată din penitenciar (potrivit legii de cooperare judiciară a Republicii Madagascar). Potrivit Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, preluarea persoanei extrădate este de competenţa Ministerului Afacerilor Interne - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională.

În orice formă de cooperare judiciară internaţională, soluţionarea cererii are loc potrivit legii statului solicitat, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta, menţionează Ministerul Justiţiei.

"Ministerul Justiţiei român nu are nicio competenţă, dată de vreo normă internă sau internaţională, să intervină sau să verifice modalitatea în care un stat solicitat execută orice fel de cerere de cooperare judiciară. Extrădarea este un act suveran al statului solicitat, orice imixtiune fiind, dincolo de o încălcare gravă a normelor diplomatice, o încălcare a suveranităţii altui stat şi a principiilor de drept internaţional. Prin urmare, nu ar fi putut fi verificată sub nicio formă de către statul român modalitatea de soluţionare a cererii de extrădare. Singura posibilitate pe care o avem la dispoziţie este de a solicita informaţii privind stadiul procedurilor", se precizează în comunicat.

De asemenea, sursa menţionată spune că orice procedură de cooperare judiciară, fie că este întemeiată pe o convenţie, un tratat sau pe curtoazia internaţională, porneşte de la o prezumţie de bună credinţă şi de respectare a normelor şi principiilor de drept internaţional, fiind de neconceput o lipsă de încredere reciprocă.

"Fiecare stat are obligaţia de a-şi respecta propria lege atunci când soluţionează cereri de cooperare judiciară în general şi în special cereri de extrădare, neputând fi admisă o conduită contrară. Statul român şi-a îndeplinit atribuţiile, cu deplina respectare a legii şi a instrumentelor internaţionale aplicabile", afirmă MJ. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)