Ministerul Justiţiei propune, în proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca activitatea plenului şi a secţiilor să se desfăşoare în două sesiuni ordinare şi în sesiuni extraordinare.

"Conform proiectului de lege propus, pentru următorul mandat al Consiliului Superior al Magistraturii, care urmează celui în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi, activitatea plenului şi a secţiilor acestuia se va desfăşura în două sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare, la nevoie. Sesiunile ordinare se organizează în lunile aprilie - iunie, respectiv septembrie - noiembrie", se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ, pus în dezbatere miercuri de Ministerul Justiţiei.

Conform documentului, între sesiuni, membrii care au calitatea de magistrat îşi vor desfăşura activitatea la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM, care au activitate permanentă.

"Soluţia este justificată prin faptul că este important ca, după numire, membrii aleşi (...) judecători şi procurori să continue să îşi exercite funcţiile judiciare, o astfel de continuitate fiind necesară nu numai pentru că permite acestora să îşi menţină profesionalismul, dar să şi păstreze contactul cu ceilalţi judecători ori procurori, soluţia propusă eliminând o potenţială 'autarhizare instituţională' a Consiliului Superior al Magistraturii", consideră Ministerul Justiţiei.

Proiectul reaşează atribuţiile specifice plenului şi secţiilor CSM, aspectele generale şi comune ale carierei magistraţilor şi organizarea instanţelor şi parchetelor fiind date în competenţa plenului, "întrucât Constituţia României a prevăzut o competenţă generală pentru plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ colegial şi reprezentativ, şi doar o competenţă de atribuire pentru secţiile sale".

O altă modificare propusă priveşte sistemul de alegere a membrilor CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin la care participă toţi judecătorii, respectiv toţi procurorii la nivel naţional.

"Astfel, un judecător are dreptul de a alege pe toţi cei 9 judecători membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu 2 sau 3 candidaţi, în raport de gradul instanţei la care îşi desfăşoară activitatea. Aceleaşi considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte alegerea membrilor procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii. Soluţia este de natură să cointereseze toţi judecătorii/ procurorii în buna funcţionare a sistemului judiciar, în ansamblu, iar nu doar pe diferite niveluri de jurisdicţie", se precizează în expunerea de motive.

Conform proiectului, acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de către Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de către ministrul Justiţiei sau de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de către Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de către ministrul Justiţiei sau de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Modificarea propusă este în consonanţă cu principiul separaţiei puterilor în stat, raporturile constituţionale dintre autorităţile statului cunoscând implicări reciproce ale unora în sfera de activitate a celorlalte, ceea ce semnifică echilibru prin cooperare şi control. (...) Proiectul elimină situaţia existentă în prezent, când o singură instituţie din sistemul judiciar, respectiv Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, deţine toate prerogativele prin care un magistrat să fie tras la răspundere disciplinară, cu consecinţe grave asupra carierei sale", susţine Ministerul Justiţiei.

Proiectul de act normativ mai vizează modificarea sistemului de revocare a membrilor aleşi ai CSM, reglementarea organizării colegiului de conducere al Inspecţiei Judiciare, precum şi instituirea unor norme primare în ceea ce priveşte numirea în funcţie a inspectorului-şef, inspectorului-şef adjunct şi a celor doi directori de inspecţie din cadrul Inspecţiei Judiciare.

"Atât inspectorul-şef, cât şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie de plenul Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unui concurs organizat (...) prin Institutul Naţional al Magistraturii (...). În ceea ce priveşte revocarea din funcţie a inspectorului-şef şi inspectorul-şef adjunct, proiectul stabileşte că aceştia sunt revocaţi din funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puţin 5 membri ai Consiliului sau la solicitarea motivată a Adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale", se menţionează în expunerea de motive.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, că proiectele de modificare a legilor justiţiei vor rămâne în dezbatere publică până pe data de 31 martie 2021. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)