Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Guvernului asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016.

CCR a decis că Legea privind alegerile parlamentare este constituţională.

"În ziua de 29 septembrie 2020, Plenul Curţii Constituţionale, în cadrul controlului anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României, respectiv de Guvern, şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art.1 alin.(1) din Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, precum şi legea, în ansamblul său. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României", se arată într-un comunicat al CCR.

Pe 17 august, şeful statului a sesizat CCR, solicitând să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, legea încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), pe cele ale art. 36, art. 37, art. 61, art. 63 alin. (1), (2) şi (4), art. 69 alin. (2), art. 73 alin. (1) şi (3) lit. a), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Art. 1 alin. (1) din legea criticată prevede că "(1) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor".

Dispoziţia de la care se derogă, respectiv art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, prevede: "(2) Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor", atenţionează şeful statului.

"Analizând conţinutul dispoziţiei derogatorii, constatăm că aceasta creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare. Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice", explică preşedintele.

El arată că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), "ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic".

Aşa cum a reţinut şi Curtea, completează Iohannis, recomandările Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneţia, "constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparţinând acestui tip de regim - îşi pot manifesta opţiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, şi a dreptului de a fi ales şi de a alege, în special".

"Or, prin dispoziţia criticată, se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie", adaugă preşedintele.

În opinia sa, prin intervenţia "intempestivă" şi formalizarea "excesivă" a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale. Mai mult, dat fiind contextul actual, în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare, completează Iohannis.

În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 69 alin. (2) din Constituţie, şeful statului spune că norma prevăzută la art. 1 alin. (1) din legea criticată instituie în sarcina Parlamentului o obligaţie de rezultat, aceea a adoptării unei legi organice, într-un anumit orizont de timp, prestabilind şi soluţia ce se va impune senatorilor şi deputaţilor, "a căror voinţă reală pare a nu mai avea semnificaţie".

"Or, voinţa generală ce se realizează la nivelul Parlamentului şi se concretizează în adoptarea unei legi rezultă din modul de exercitare şi realizare a mandatului fiecărui senator şi deputat. În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii îşi exprimă voinţa în mod liber prin votul asupra propunerilor legislative sau proiectelor de lege, voinţă care se formează după analize, dezbateri şi deliberări asupra conţinutului proiectului actului normativ, indiferent dacă aceasta se va concretiza sau nu în adoptarea unei legi", se menţionează în sesizare.

Conform acesteia, ca urmare, rezultă că, dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul "nulităţii absolute", ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituţie.

El precizează că stabilirea datei alegerilor este legată de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigură respectarea normelor constituţionale prin punerea în executare a dispoziţiilor legale, ce reprezintă, în esenţă, o transpunere a celor constituţionale. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)