Procesul de votare a început duminică, în întreaga ţară, fără probleme deosebite în planul ordinii publice, a anunţat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

"Pe parcursul nopţii, peste 17.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au asigurat măsurile de protecţie în locurile unde au fost organizate secţiile de votare", a spus Dajbog, într-o declaraţie de presă la sediul MAI.

În total, pentru ziua alegerilor, MAI a mobilizat peste 43.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti de frontieră şi lucrători de la alte structuri.

"Aproximativ 13.000 de angajaţi MAI sunt responsabili de menţinerea ordinii publice la nivel naţional, iar 20.243 asigură protecţia secţiilor de votare. Peste 4.300 de lucrători MAI vor soluţiona sesizările cu privire la faptele nelegale care au legătură cu procesul de vot, în timp ce peste 5.000 de angajaţi reprezintă rezervele de intervenţie", a precizat Dajbog.

Ea a amintit că preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare sunt obligaţi să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii.

Pentru desfăşurarea în siguranţă a alegerilor, au fost dispuse o serie de măsuri speciale de protecţie în contextul pandemiei de COVID-19:

* toţi participanţii la procesul electoral au obligaţia de a purta masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, pe toată perioada în care se află în sediul secţiei de votare şi în localul de vot;

* în vederea identificării, alegătorul îşi va îndepărta masca de protecţie pentru scurt timp, păstrând o distanţă de minimum un metru şi jumătate faţă de operatorul de calculator şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare. După identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura;

* se va asigura o distanţă fizică de minimum un metru între participanţii la procesul electoral şi se va evita contactul fizic dintre alegători şi operatorul de calculator sau membrii biroului electoral;

* este obligatorie dezinfecţia periodică şi după fiecare contact direct cu alte persoane a mâinilor participanţilor la procesul electoral;

* buletinele de vot, ştampila cu menţiunea "votat" şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegător trebuie dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral al secţiei de votare;

* după exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea "votat", după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare;

* prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă;

* dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare constată că un alegător, din motive temeinice, nu poate să voteze singur, îi poate permite să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor;

* pot vota cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei 682 care îşi sărbătoresc duminică majoratul;

* nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele care au fost condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă;

* cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic şi carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)