Curtea Constituţională a României discută, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului asupra legii privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în cel al judeţului Vrancea.

Pe 2 iulie, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - judeţul Vrancea, în domeniul public al judeţului Vrancea şi în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea.

"Prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine art. 1 alin. (4) şi alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 120 alin. (1), precum şi art. 147 alin. (4) din Constituţie", susţine şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Preşedintele Iohannis arată că bunul imobil, format din clădire şi teren aferent, situat în municipiul Focşani, nu reprezintă un bun proprietate publică exclusivă.

"Având în vedere că bunurile supuse transferului prin legea criticată nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, în lipsa unei declaraţii exprese a legii organice, acestea ar fi trebuit trecute din proprietatea publică a statului în aceea a unităţii administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Judeţean Vrancea", atrage atenţia Iohannis.

El subliniază că, prin nesocotirea dispoziţiilor art. 860 din Codul civil, coroborat cu art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea a fost adoptată cu încălcarea principiului legalităţii din Constituţie.

De asemenea, nerespectarea procedurii legale şi lipsa manifestării de voinţă a Consiliului Judeţean Vrancea atrage şi încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituţie ce consacră principiul autonomiei locale.

Şeful statului menţionează că, în cazul în care Parlamentul îşi arogă competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

Conform acestuia, acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine şi prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie ce consacră rolul Guvernului.

În sesizare se subliniază că există şi o jurisprudenţă constantă prin care s-a statuat interdicţia reglementării transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică prin lege cu caracter individual.

''În concluzie, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, a principiului legalităţii şi a principiului autonomiei locale, precum şi cu nesocotirea rolului constituţional al Parlamentului, al Guvernului, dar şi celui al Curţii Constituţionale", se indică în sesizarea la CCR.

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.

Şi Guvernul a sesizat Curtea Constituţională cu privire la acest act normativ. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Preda)