CCR discută pe 30 septembrie sesizarea preşedintelui Iohannis cu privire la legea de restituire a terenurilor forestiere
Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 30 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ pentru modificarea Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 46/2008 - Codul silvic, au precizat, luni, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Şeful statului a sesizat, vineri, Curtea Constituţională în legătură cu actul normativ.
Legea adoptată de Camera Deputaţilor pe 28 iulie prevede că, în situaţia în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente aparţinând statului.
Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva avertiza recent că, dacă această lege se va aplica, statul român va pierde circa 5% din pădurile pe care le deţine.
În sesizarea trimisă la CCR, Iohannis susţine că această lege contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 126 alin. (5), art. 136 alin. (3) şi (4), precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.
La art. I pct. 2 din lege - ce modifică dispoziţiile alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013 - se prevede că: " (1) În situaţia în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajamente silvice după această dată. Restituirea terenurilor forestiere care s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948 se face în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (5). Restituirea terenurilor forestiere care au intrat în proprietatea statului după anul 1948, respectiv terenurile proprietate privată ce au făcut obiectul naţionalizării, se face de către comisiile locale si judeţene de fond funciar, respectiv de către comisia de fond funciar a Municipiului Bucureşti, conform prevederilor legale în vigoare".
Conform preşedintelui Iohannis, reglementarea are în vedere ipoteze normative ce reprezintă, în esenţă, excepţii de la regula restituirii în natură a terenurilor forestiere pe vechile amplasamente.
Astfel, dacă în ceea ce priveşte situaţia terenurilor care au fost în proprietatea statului înainte de anul 1948 se prevede parcurgerea procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public al statului în cel privat al acestuia, în cazul terenurilor care au intrat în proprietatea statului după anul 1948, norma cuprinsă în teza a III-a a alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013 este neclară întrucât din redactarea acesteia rezultă că ar fi posibilă trecerea de drept a terenurilor din domeniul public în cel privat al statului, fără parcurgerea unei proceduri administrative de trecere interdomenială, ceea ce contravine dispoziţiilor Codului administrativ ce prevăd parcurgerea unei proceduri administrative de trecere a unui bun din domeniul public al statului în cel privat al acestuia şi, implicit celor ale art. 1 alin. (5) din Constituţie.
Pe de altă parte, din redactarea normei criticate rezultă că restituirea terenurilor forestiere aflate la data soluţionării cererii în domeniul public al statului şi care este în mod intrinsec afectat unei utilităţi publice, se va face direct din domeniul public al statului, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din Constituţie, precum şi celor din Codul civil, potrivit cărora bunurile proprietate publică sunt inalienabile, arată Iohannis.
Şeful statului spune că, în ceea ce priveşte teza a III-a a alin. (1) al art. 13, aceasta are în vedere terenurile forestiere care au intrat în proprietatea statului după anul 1948. Potrivit noii soluţii legislative, restituirea acestora se face de către comisiile locale şi judeţene de fond funciar, respectiv de către comisia de fond funciar a Municipiului Bucureşti, conform prevederilor legale în vigoare.
"Prin faptul că nu face trimitere la art. 6 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificat prin legea criticată, considerăm că norma este neclară şi permite interpretarea că pentru acestea nu va mai fi necesar transferul interdomenial, prealabil retrocedării - similar terenurilor forestiere care s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948 (teza a II-a a alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013)", se arată în sesizare.
Astfel, art. I pct. 1 al legii criticate intervine şi asupra dispoziţiilor alin. (5) al art. 6 din Legea nr. 165/2013 în sensul instituirii unei proceduri de trecere din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia în ceea ce priveşte terenurile forestiere care au fost în proprietatea statului înainte de anul 1948 şi care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, procedură ce va fi demarată de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, la propunerea comisiilor judeţene de fond funciar sau, după caz, a comisiei de fond funciar a Municipiului Bucureşti.
Potrivit expunerii de motive ce însoţeşte propunerea legislativă, în prezent există un blocaj în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, întrucât acestea "au fost inventariate, în totalitate, în domeniul public al statului român".
Prin Avizul nr. 984/2019, Consiliul Legislativ a atenţionat că norma cuprinsă în art. 13 alin. (1) teza a III-a permite trecerea direct în proprietatea privată a statului a terenurilor forestiere aflate în domeniul public al statului, ceea ce contravine dezlegărilor de principiu date de instanţa de contencios constituţional prin decizia nr. 395/2017.
Astfel, prin decizia nr. 395/2017, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care restituirea terenurilor forestiere aparţinând domeniului public al statului se realizează numai după trecerea prealabilă a acestor terenuri în domeniul privat al statului, în condiţiile legii.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea Constituţională a reţinut că Legea nr. 165/2013 "instituie în mod expres reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri proprietate publică a statului, terenuri ce au intrat în domeniul public înainte de naţionalizarea terenurilor forestiere prin Constituţia din 1948, prin urmare obiectul reconstituirii nu îl constituie terenuri ce s-au aflat în proprietatea persoanelor fizice sau juridice şi au intrat în proprietatea statului în temeiul unei legislaţii cu caracter abuziv, adoptată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989".
Totodată, prin aceeaşi decizie, Curtea reţine că prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt dispoziţii ce concretizează voinţa legiuitorului de restituire totală - restitutio in integrum - a bunurilor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în acord cu principiul reparaţiei echitabile enunţat prin art. 2 lit. b) din Legea nr. 165/2013, iar în scopul finalizării procesului de restituire, statul pune la dispoziţia persoanelor îndreptăţite inclusiv terenurile forestiere care se regăsesc, la momentul cererii de restituire, în domeniul public.
"Considerăm că dispoziţiile art. 13 alin. (1) teza a III-a din legea criticată au un conţinut neclar, ceea ce lipseşte norma de previzibilitate, contrar exigenţelor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu trimit în mod expres la art. 6 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 similar terenurilor forestiere care s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948. Această neclaritate conduce, la rândul său la interpretări contrare normelor şi principiilor constituţionale", spune Iohannis.
Astfel, precizează preşedintele, deoarece permite interpretarea potrivit căreia reglementează o dezafectare "ope legis" a bunurilor din domeniul public al statului, prin trecerea respectivelor terenuri forestiere în domeniul privat, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea foştilor proprietari, teza a III-a a alin. (1) al art.13 din legea criticată contravine dispoziţiilor Codului administrativ, ce nu prevăd o trecere de drept a unui bun din domeniul public în cel privat al statului. De altfel, nici Legea nr. 213/2008 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia nu prevedea o astfel de posibilitate.
În vederea stabilirii regimului juridic aplicabil bunurilor în cauză, momentul de reper îl constituie data soluţionării cererii de retrocedare. Astfel, cererea va putea fi direct soluţionată favorabil numai în situaţia în care bunurile sunt în domeniul privat al statului. În măsura în care acestea fac parte din domeniul public, este necesară parcurgerea procedurii administrative de transfer interdomenial.
În ceea ce priveşte procedura trecerii unui bun din domeniul public în domeniul privat al aceluiaşi titular al dreptului de proprietate, art. 361 din Codul administrativ prevede că: " (1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel. (2) Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia se face prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, dacă prin lege nu se dispune altfel. (3) În instrumentele de prezentare şi motivare ale hotărârilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se regăseşte, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încetării uzului sau interesului public naţional sau local, după caz. (4) Actele încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor alin. (3) sunt lovite de nulitate absolută".
De altfel, şi în vechea reglementare trecerea dintr-un domeniu în altul era condiţionată de parcurgerea procedurii administrative şi de îndeplinirea cerinţelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.
"Dintr-o altă perspectivă, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, transferul interdomenial ope legis eludează şi controlul judecătoresc asupra actelor administrative (hotărâri de Guvern) de trecere a bunurilor respective din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, control garantat prin art. 126 alin. (5) din Constituţie. (Decizia nr. 1/2014, par. 180)", menţionează Iohannis în sesizarea trimisă la CCR.
De asemenea, mai spune preşedintele, dispoziţiile tezei a III-a a alin. (1) al art. 13 din legea criticată sunt neclare şi pentru că permit interpretarea că restituirea terenurilor forestiere se va realiza direct din domeniul public al statului, fără a mai trece prin domeniul privat al acestuia.
Potrivit art. 136 alin. (4) teza întâi din Constituţie: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile". Totodată, referitor la caracterele dreptului de proprietate publică, art. 861 alin. (1) din Codul civil prevede că: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile", iar în ceea ce priveşte modalităţile de stingere a acestui drept, potrivit art. 864 din Codul civil: "Dreptul de proprietate publică se stinge dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat, dacă a încetat uzul sau interesul public, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege".
"Aşadar, bunurile proprietate publică nu pot fi înstrăinate, sub nicio formă, însă legiuitorul a prevăzut în legislaţie un mecanism care să asigure posibilitatea statului de a stinge regimul de proprietate publică, prin trecerea bunului în cauză din proprietatea publică a statului în cea privată a acestuia. Aplicarea acestui mecanism cunoaşte două limitări, respectiv în situaţiile în care bunul face parte din proprietatea publică exclusivă potrivit Constituţiei sau în situaţiile în care legea interzice expres trecerea anumitor bunuri în proprietatea privată a statului", explică Iohannis.
În sesizare de menţionează că, în vederea asigurării integrităţii fondului forestier naţional, potrivit art. 34 din Codul silvic "terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia".
De aceea, este necesară trecerea terenurilor forestiere respective din proprietatea publică a statului în proprietatea sa privată, anterior atribuirii acestor terenuri în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, în condiţiile Legii nr. 165/2013.
Având în vedere că potrivit art. 136 alin. (3) din Constituţie şi Codului silvic, terenurile forestiere nu fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, acestea pot fi destinate reconstituirii dreptului de proprietate privată în condiţiile legii speciale, însă numai după trecerea lor în domeniul privat al statului, păstrându-se astfel un just echilibru între protecţia drepturilor foştilor proprietari şi realizarea interesului general al societăţii în apărarea şi garantarea dreptului de proprietate publică al statului, în acord cu principiile enunţate în art. 2 din Legea nr. 165/2013.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 165/2013 principiile care stau la baza acordării măsurilor prevăzute sunt: prevalenţa restituirii în natură; echitatea; transparenţa procesului de stabilire a măsurilor reparatorii şi menţinerea justului echilibru între interesul particular al foştilor proprietari şi interesul general al societăţii.
"Prin urmare, norma criticată - ce permite reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unui teren forestier aflat, la data soluţionării cererii, în domeniul public al statului, şi care este în mod intrinsec afectat unei utilităţi publice - contravine atât dispoziţiilor art. 136 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală, prin afectarea regimului juridic al dreptului de proprietate publică, cât şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale", afirmă preşedintele.
Preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constatate că Legea pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic este neconstituţională. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Galați: Copil de 2 ani găsit decedat; mama și alți doi minori de 2 și 5 ani, transportați la spital
Un copil în vârstă de 2 ani a fost găsit decedat într-o locuință din municipiul Galați, iar mama acestuia și ceilalți doi copii ai familiei, cu vârstele de 2 și 5 ani, au fost transportați la spital pentru evaluare și îngrijiri medicale, a informat, miercuri, Inspectoratul de Poliție Județean. Potrivit sursei citate, polițiștii di
Notar trimis în judecată pentru că nu a plătit impozite către stat de aproape 1,5 milioane de euro
Un notar din București a fost trimis în judecată de procurori pentru că nu a plătit către bugetul de stat diverse impozite (pe transfer de proprietăți imobiliare, impozit pe venit, contribuția de asigurări sociale și sănătate), în cuantum de aproape 1,5 milioane euro. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a anunțat miercuri că a trim
O femeie s-a ales cu nasul fracturat, după un conflict stradal între iubitul ei și un tânăr, pornit de la un claxon
O femeie a suferit o fractură de piramidă nazală, după ce a fost lovită cu pumnul în față de un pieton, în timpul unei altercații în care a fost implicat și un șofer, care era iubitul femeii. Agresorul a fost reținut de procurori și va fi dus miercuri în instanță cu propunere de arestare la domiciliu, pentru săvâr
CCR amână sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat miercuri, pentru 18 iunie, o decizie în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE, au precizat, pentru AGERPRES, oficial
Procurorul Sandu, replică la Savonea: Hoții și criminalii trebuie tratați cu empatie și salvați din ghearele procurorilor
Procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, susține că distrugerea independenței judecătorilor, urmată de valuri de achitări și restituiri de dosare, a creat furia publică care a asigurat 'combustibilul' pentru măsurile luate de Guvern împotriva magistraților. Sandu consideră că, astăzi, trăim două adevăruri: 'cel în care
Primăria Arad, penalizată cu 37.000 de lei de instanță pentru întârzierea asfaltării unei străzi
Curtea de Apel Timișoara a penalizat cu peste 37.000 de lei Primăria Arad pentru că nu a pus încă în aplicare o decizie anterioară a Tribunalului Arad privind asfaltarea unei străzi din oraș, în timp ce o localnică ce primise anterior și despăgubiri a mai primit dreptul la penalități de 4.650 de lei. Prin decizia Curții, care
Neamț: DNA Bacău a emis un nou control judiciar pentru primarul din Zănești; el riscă destituirea
Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău a emis o nouă măsură de control judiciar pentru 60 de zile, pentru primarul comunei Zănești, Ioan Filip. Directorul Cancelariei Prefecturii Neamț, Florin Zaharia, a declarat, pentru AGERPRES, că măsura a fost luată în cursul zilei de marți și a fost comunicată
Operațiunea Jupiter - ziua 3: Peste 400 de percheziții în dosare de evaziune, înșelăciune, delapidare, spălare de bani, contrabandă
Parchetul General și Poliția Română desfășoară miercuri, în a treia zi a Operațiunii Jupiter, 72 de acțiuni operative la nivel național, fiind puse în aplicare 416 de mandate de percheziție domiciliară și 165 de mandate de aducere. Conform unui comunicat al Parchetului General, dosarele instrumentate vizează infracțiuni de evaziune fiscală, &
Giurgiu: Primarul comunei Răsuceni, reținut pentru delapidare și abuz în serviciu (surse)
Un bărbat în vârstă de 55 de ani din localitatea Răsuceni, județul Giurgiu, a fost reținut în urma unor percheziții domiciliare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu după ce, în cadrul unui contract ce privește modernizarea unei baze sportive prin teren de sport multifuncțional, nu ar fi fost respectate cerințele de atribuire a c
Un posibil conflict juridic între Guvern și Parlament invocat de Grindeanu, pe agenda Curții Constituționale
Curtea Constituțională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE. Sorin Grindeanu cere Curții Constituționale să consta
Timiș: Dosar de evaziune fiscală la firme de pompe funebre; prejudiciu de peste 450.000 lei la bugetul statului
Două persoane sunt audiate, marți seara, de polițiștii timișeni de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, în urma a șase percheziții domiciliare dispuse de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, într-un dosar penal de evaziune fiscală vizând firme de pompe funebre. Acțiunea a avut loc în cadrul o
Dâmbovița: Medic șef de secție, reținut pentru mită; lua între 100 și 400 de lei de la pacienți
Un medic șef de secție la un spital municipal din județul Dâmbovița a fost reținut de polițiști pentru luare de mită, el fiind acuzat că lua între 100 și 400 de lei de la pacienți sau aparținători pentru consult, rețete și internări, informează, marți, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița. ''La data de 09.
Medic ucis și incendiat în Capitală/ Doi colaboratori ai menajerei criminale, arestați
Judecătorii au emis mandate de arestare pe numele unui bărbat și a unei femei, acuzați că au ajutat-o pe menajera care a ucis și incendiat un medic în Capitală să vândă mai multe bunuri furate de la victimă, printre care ceasuri și bijuterii. La începutul lunii aprilie, o femeie în vârstă de 39 de ani, principalul
Femeie trimisă în judecată pentru înșelăciuni cu oferte false de vacanță ''last minute''; prejudiciu de 150.000 de euro
O femeie din București a fost trimisă în judecată pentru mai multe infracțiuni, fiind acuzată că a înșelat zeci de familii cu oferte false de vacanță ''last minute'', prejudiciul fiind de peste 150.000 de euro. Potrivit portalului instanțelor de judecată, femeia se numește Maria Gancea, iar infracțiunile pentru care
Procurorii extind ancheta în cazul dronei maritime care a explodat în Portul Constanța
Procurorii au extins ancheta în cazul dronei maritime care a explodat în Portul Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere cu consecințe deosebit de grave, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive, a anunțat marți Parchetul General. Pe 5 iunie, procu