Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 15 septembrie sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, au declarat marţi, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Şeful statului a sesizat luni CCR , solicitându-i să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, legea încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), pe cele ale art. 36, art. 37, art. 61, art. 63 alin. (1), (2) şi (4), art. 69 alin. (2), art. 73 alin. (1) şi (3) lit. a), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Art. 1 alin. (1) din legea criticată prevede că "(1) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor".

Dispoziţia de la care se derogă, respectiv art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, prevede: "(2) Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor", atenţionează şeful statului.

"Analizând conţinutul dispoziţiei derogatorii, constatăm că aceasta creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare. Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice", explică şeful statului.

El arată că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), "ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic".

Aşa cum a reţinut şi Curtea, completează Iohannis, recomandările Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneţia, "constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparţinând acestui tip de regim - îşi pot manifesta opţiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, şi a dreptului de a fi ales şi de a alege, în special".

"Or, prin dispoziţia criticată, se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie", adaugă preşedintele.

În opinia sa, prin intervenţia "intempestivă" şi formalizarea "excesivă" a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale. Mai mult, dat fiind contextul actual, în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare, completează Iohannis.

În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 69 alin. (2) din Constituţie, şeful statului spune că norma prevăzută la art. 1 alin. (1) din legea criticată instituie în sarcina Parlamentului o obligaţie de rezultat, aceea a adoptării unei legi organice, într-un anumit orizont de timp, prestabilind şi soluţia ce se va impune senatorilor şi deputaţilor, "a căror voinţă reală pare a nu mai avea semnificaţie".

"Or, voinţa generală ce se realizează la nivelul Parlamentului şi se concretizează în adoptarea unei legi rezultă din modul de exercitare şi realizare a mandatului fiecărui senator şi deputat. În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii îşi exprimă voinţa în mod liber prin votul asupra propunerilor legislative sau proiectelor de lege, voinţă care se formează după analize, dezbateri şi deliberări asupra conţinutului proiectului actului normativ, indiferent dacă aceasta se va concretiza sau nu în adoptarea unei legi", se menţionează în sesizare.

Conform acesteia, ca urmare, rezultă că, dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul "nulităţii absolute" ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituţie.

Încălcarea prevederilor art. 61 şi art. 63 alin. (1), (2) şi (4) coroborate cu cele ale art. 36, art. 37 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie este motivată de preşedinte prin faptul că, prin analogie cu opţiunea stabilirii datei alegerilor locale, prin legea criticată Parlamentul a optat pentru aceeaşi soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită prin lege organică.

"Dat fiind rolul constituţional al Parlamentului, legiuitorul constituant a stabilit în mod expres durata mandatului acestuia, precum şi situaţiile în care acesta se poate prelungi, motiv pentru care soluţia legislativă instituită prin legea criticată încalcă norme şi principii constituţionale, în materia alegerilor parlamentare neputând fi preluate mutatis mutandis raţiunile avute în vedere în ceea ce priveşte alegerile locale. Prin conţinutul art. 1 alin. (1) din legea criticată, Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de art. 63 din Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional", arată sursa citată.

Potrivit art. 63 alin. (1) din Constituţie, "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora".

Spre deosebire de mandatele autorităţilor locale, Parlamentul are un mandat configurat în cuprinsul art. 63 alin. (1) din Legea fundamentală, care reglementează în mod expres şi limitativ situaţiile în care acesta se prelungeşte de drept, respectiv în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. De asemenea, pentru asigurarea continuităţii, legislatura se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament, în configuraţia sa rezultată din alegeri, indică preşedintele.

"Conform legislaţiei în vigoare, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor", aminteşte Klaus Iohannis.

El precizează că stabilirea datei alegerilor este legată de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigură respectarea normelor constituţionale prin punerea în executare a dispoziţiilor legale, ce reprezintă, în esenţă, o transpunere a celor constituţionale.

Şi Executivul a transmis CCR o sesizare asupra acestei legi. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)