Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi deputaţii PNL Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache au depus la Camera Deputaţilor un proiect de modificare a Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României.

Iniţiativa vine după ce Curtea Constituţională a Românei a constatat, la începutul lunii februarie a acestui an, că dispoziţiile articolului 139 alineatul 3 teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii 51/1991.

Iniţiatorii precizează în expunerea de motive a proiectului că "din considerentele Deciziei nr. 55/2020 (a Curţii Constituţionale - n.r) se reţine că înregistrărilor rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 li se poate conferi calitatea de mijloc de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă (înregistrările în cauză), cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute'.

Ministrul Justiţiei propune modificarea articolului 21 alineatul 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, care ar urma să aibă următorul cuprins: "(1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora. Dispoziţiile art. 143 alin. (3) şi (A) şi art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător".

De asemenea, se notează în forma depusă de iniţiator, la articolul 21, după alin. (1) se introduce un alineat nou, alin. (11), cu următorul cuprins: "(11) Dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de camera preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă".

Mai mult, Ministerul Justiţiei propune ca "(1) în cauzele penale în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în camera preliminară s-a încheiat dispunându-se începerea judecăţii,şi în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, legalitatea acestor înregistrări şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică de instanţa învestită cu soluţionarea cauzei".

Totodată, iniţiatorul propune ca "în cauzele penale prevăzute la alin. (1) nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută". AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)