Coordonarea măsurilor adoptate în perioada stării de urgenţă revine ministrului Afacerilor Interne, nu unei structuri din subordine, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a admis o obiecţie referitoare la modificarea Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Modificarea criticată prevedea că "în cazul instituirii stării de urgenţă, ori a unor situaţii excepţionale în care este afectată grav ordinea publică, coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Inspectoratului General al Poliţiei Române".

Curtea consideră că intervenţia legislativă este neconstituţională, întrucât, potrivit OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine MAI.

"Cele două ipoteze care justifică instituirea stării de urgenţă vizează, pe de o parte, existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale, iar, pe de altă parte, iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre. Astfel, în privinţa primei ipoteze, coordonarea aplicării măsurilor dispuse (...) revine MAI. În privinţa celei de-a doua ipoteze, (...) gestionarea măsurilor dispuse prin decret revine Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, sub conducerea nemijlocită a ministrului afacerilor interne şi sub coordonarea prim-ministrului. Prin urmare, Curtea observă că (...) sunt angrenate toate structurile specializate din cadrul MAI (...), precum şi forţe de sprijin din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, context în care competenţele de coordonare a măsurilor adoptate în această situaţie trebuie să aparţină persoanei cu rol decizional la nivelul MAI, respectiv ministrului, şi nu unei structuri aflate în subordinea ministerului", se arată în motivarea publicată joi pe site-ul CCR.

Potrivit documentului, IGPR este doar o structură aflată în subordinea MAI, alături de alte structuri precum Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau Inspectoratul General de Aviaţie.

"Aşa fiind, Curtea constată că stabilirea în sarcina Inspectoratului General al Poliţiei Române a coordonării aplicării măsurilor dispuse prin decret în cazul instituirii stării de urgenţă ori al unor situaţii excepţionale în care este afectată ordinea publică, astfel cum se dispune în cuprinsul art. 261 din Legea nr.218/2002, reglementare nou-introdusă prin legea care face obiectul prezentei sesizări, vine în contradicţie cu cadrul legal deja existent aplicabil în această materie", se mai menţionează în motivare.

Pe 8 iulie, CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.I pct.4 şi pct.5, art.II pct.1, cu referire la modificarea art.69 ind.1 alin.(3) şi (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi art.II pct.2 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, sunt neconstituţionale.

Pe de altă parte, judecătorii constituţionali au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi au constatat că celelalte prevederi criticate din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi pentru modificarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată de Guvernul României, fiind transmisă CCR pe 3 iunie. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)