DIICOT a anunţat miercuri că a dispus clasarea dosarului privind protestul din 10 august 2018, atât partea în care au fost cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind o tentativă de lovitură de stat.

În urma acestei decizii, au scăpat de acuzaţii colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

De asemenea, o parte a dosarului care se referă la intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva protestatarilor a fost declinată la Parchetul Militar.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, prin ordonanţa din data de 26 iunie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus:

* Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii, în forma tentativei, a infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale;

* Declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că "în data de 10.08.2018, începând cu ora 18,00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane", în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare.

* Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii maior Laurenţiu Valentin Cazan, comisar şef de poliţie Mihai Dan Chirică, colonel Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonel Ionuţ Cătălin Sindile, a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;

* În vederea aprecierii incidenţei în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7.475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispoziţiilor art. 335 Cod procedură penală, respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal cu referire la art. 193 Cod penal, un exemplar al ordonanţei a fost comunicat prim-procurorului acestei unităţi de parchet.

În legătură cu plângerea depusă de Jandarmeria Română, în care s-a reclamat o tentativă de lovitură de stat din partea protestatarilor, DIICOT spune că acţiunile violente care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfăşurării autointitulatului "Miting al Diasporei", într-un demers de contestare a calităţilor profesionale/morale ale unor membri ai
Executivului şi Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunţării acestora la funcţiile publice deţinute, "nu au avut şi nu au putut avea valoarea de afectare a securităţii naţionale circumscrisă unei acţiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituţionale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat, aşa cum cere textul de lege care reglementează infracţiunea prevăzută de art. 397 alin. 2 Cod penal".

"Acţiunile puterii constituante, subsumate conceptului de revendicare pozitivă, prin care se contestă calităţile profesionale şi/sau morale ale unor lideri politici în demersul de obţinere a înlocuirii acestora din funcţiile publice deţinute, prin demisie ori prin mecanisme juridice de drept constituţional, nu vizează şi nu produc schimbări la nivelul ordinii constituţionale, însă pot constitui sau nu, în funcţie de forma concretă de manifestare, încălcări ale ordinii constituţionale sancţionabile în plan juridic, potrivit dreptului comun. Pe de altă parte, orice concesie făcută în aplicarea unei dispoziţii legale nu atrage caducitatea normei de reglementare, situaţie valabilă inclusiv în ceea ce priveşte dispoziţiile Legii nr. 60/1991 - privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice", spune DIICOT.

Procurorii afirmă că dreptul la liberă întrunire protejează atât întrunirile private şi cele publice, atât cele statice, cât şi cele dinamice şi poate fi exercitat atât de către indivizi, cât şi de către cei organizaţi într-o adunare.

Art. 39 din Constituţie, art. 1 şi 2 din Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, cât şi art. 11 CEDO conferă protecţie doar întrunirilor paşnice.

DIICOT arată că ancheta a fost interesată în a stabili şi în ce măsură statul, prin instituţiile/autorităţile sale publice implicate în procesul de avizare, organizare, coordonare şi asigurare/restabilire a ordinii publice pe parcursul organizării/desfăşurării protestului din 10 august a asigurat/prezervat standardele respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, anterior, pe
parcursul şi ulterior desfăşurării evenimentului declarat.

Primăria Municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10 august ca pe un eveniment fără organizator.

"Din coroborarea dispoziţiilor art. 12 alin. 1 lit.i) din Legea nr. 60/1991 cu cele ale art. 2 din cuprinsul aceluiaşi act normativ, actele de încălcare a dispoziţiilor legale ce reglementează modul de desfăşurare a adunărilor publice întrerup cursul evenimentelor până la momentul restabilirii ordinii publice, după care adunarea publică poate continua în limita timpului acordat, dar nu mai târziu de ora 23,00. Cu alte cuvinte, între momentul săvârşirii unor astfel de acte şi momentul restabilirii ordinii publice, participanţii la o adunare publică nu mai beneficiază de protecţia conferită de dispoziţiile art. 11 CEDO, art. 39 din Constituţie, respectiv art. 1 din Legea nr.60/1991, adunarea publică fiind considerată ca întreruptă. Datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018 nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor
internaţionale ale statului", este una dintre concluzia anchetatorilor.

Cu toate acestea, spune DIICOT, îndemnul pe care exponenţi ai unor grupuri de iniţiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10 august, a fost acela că, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, participanţii la adunarea publică de protest "Mitingul Diasporei" vor forţa "în legitimă apărare" ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers "paşnic", căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violenţă ce vor urma.

"Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violenţele ce aveau să urmeze. Mesajul 'curtea/clădirea Guvernului este loc public şi avem dreptul să fim acolo' este contradictoriu cu regimul juridic aplicabil obiectivului 'Sediul Guvernului României' în conformitate cu dispoziţiile HG nr.1.486/2005 - privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor
şi valorilor cu efective de jandarmi - potrivit cărora sediul Guvernului României constituie obiectiv de importanţă deosebită pentru activitatea statului a cărui pază şi protecţie este asigurată cu efective de jandarmi potrivit Planului de Pază aprobat. Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalenţa 'protestatar paşnic - protestatar violent', respectiv 'protestatar violent - protestatar paşnic' s-a succedat cu repeziciune şi a cuprins o masă mare de participanţi la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situaţiilor cu potenţial degenerativ la adresa ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii. Într-o societate democratică, ocuparea sediilor unor instituţii fundamentale ale statului, într-un demers 'revoluţionar', este cel puţin inadecvată dacă ne raportăm la valorile morale pe care de obicei le clamăm, doar atunci când pretenţiile exprimate le opunem exclusiv celorlalţi şi mai puţin propriei persoane", precizează DIICOT.

Conform procurorilor, accesarea mecanismelor legale de reglare a exceselor de orice fel este incompatibilă cu astfel de forme de exprimare şi este, de altfel, singura modalitate prin care se conferă legitimitate şi autoritate unui act de dreptate, nu doar pretins la modul individual sau de grup, ci recunoscut la nivel general.

"Indiferent de valoarea socială prezervată, sintagma 'scopul scuză mijloacele' nu-şi găseşte locul într-un stat de drept, valorile constituţionale consacrând într-o societate democratică nu doar drepturi de revendicat, ci şi obligaţii de respectat. În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari şi forţele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violenţele îndreptate împotriva forţelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc şi a muniţiei aferente pe fondul blocării, izolării şi agresării brutale în mijlocul mulţimii a unui număr de doi jandarmi; înmulţirea situaţiilor în care, în demersul de agresare a forţelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii
protestatari loveau în cădere alţi protestatari)", afirmă DIICOT.

Procurorii susţin că, într-un context în care pierderea caracterului paşnic al adunării publice s-a suprapus peste lăsarea întunericului şi sustragerea unei arme de foc şi a muniţiei aferente, imprevizibilitatea consecinţelor pe care încercarea de gestionare în continuare a unui astfel de eveniment le-ar fi putut produce, inclusiv în planul răspunderii penale, în cazul în care evenimentele, odată scăpate de sub control, ar fi căpătat valenţe tragice, a impus valorizarea corespunzătoare a dispoziţiilor art.2 din Legea nr. 60/1991 potrivit căruia: "Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat (...) şi nu pot fi continuate după ora 23,00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată", precum şi ale art. 19 alin. 2 din cuprinsul aceluiaşi act normativ, potrivit căruia: "Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală".

De asemenea, constatările procurorului militar aflat la faţa locului surprind în cuprinsul procesului-verbal de sesizare din oficiu faptul că: "În mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. Situaţia
a degenerat progresiv (...)".

Ancheta DIICOT a stabilit că, pe parcursul evenimentelor din data de 10 august, au fost extrase din mulţime şi sancţionate contravenţional 62 de persoane, din care 36 au fost conduse la secţiile de poliţie.

Totodată, pentru 52 de persoane au fost deschise dosare penale pentru săvârşirea de infracţiuni pe parcursul adunării publice de protest.

Deosebit de situaţia acestor persoane, s-au înregistrat şi cazuri în care, în urma acţiunilor de izolare şi extragere din mulţime a celor care se manifestau violent, aceştia au reclamat producerea de leziuni pentru investigarea cărora s-a procedat la conducerea lor la unităţi spitaliceşti, respectivele persoane revenind mai apoi în piaţă fără ca în cazul lor să se mai fi realizat sancţionarea contravenţională ori constatat săvârşirea de infracţiuni.

"Pe întreg parcursul executării misiunii de asigurare a ordinii publice a existat o preocupare constantă a forţelor de ordine pentru identificarea, izolarea şi extragerea din mulţime a persoanelor violente, acţiuni care au fost însă limitate de cerinţa asigurării integrităţii corporale a personalului propriu şi a protestatarilor non-violenţi în condiţiile în care modul de exercitare a violenţelor asupra forţelor de ordine au reflectat o mutaţie în plan acţional, agresiunile manifestându-se de-a lungul întregului dispozitiv, cu mobilitate crescută, atât în zona de contact, cât şi în interiorul masei de participanţi. Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în ansamblul lor, au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor
care se manifestau în mod paşnic şi civilizat", declară DIICOT.

DIICOT oferă şi o statistică a urmărilor violenţelor de la miting: s-a acordat prim ajutor medical la 1,4% dintre manifestanţi,
respectiv 2,8% dintre jandarmi; au fost transportaţi la spital 0,19% dintre manifestanţi şi 1,18% dintre jandarmi; au fost internaţi 0,02% dintre manifestanţi, respectiv 0,25% dintre jandarmi; au fost deteriorate un număr de 60 de căşti de protecţie, 62 de scuturi de protecţie, 10 apărători pentru coate şi genunchi; au fost sparte parbrizele a 12 mijloace auto şi s-au produs alte deteriorări la un număr de 21 de mijloace auto.

De asemenea, 700 de persoane au depus sesizări/memorii la parchetele militare, majoritatea ca urmare a îndemnului public adresat în acest sens de către organele de urmărire penală.

Dintre cele 700 de persoane care au depus sesizări/memorii, 13 nu au participat efectiv la protest, urmărind cursul evenimentelor în mass-media, iar pentru 2 persoane situaţia reclamată este neclară, fapt ce nu a putut fi acoperit în cursul urmăririi penale întrucât, deşi citate în mod repetat, acestea nu s-au prezentat în vederea audierii şi detalierii circumstanţelor reclamate.

Totodată, o persoană declară că a participat la protest în data de 10 august, între orele 12,10 - 12,40, interval orar în care nu au existat incidente, despre cursul ulterior al evenimentelor luând cunoştinţă din mass-media cu ocazia ajungerii la domiciliu.

Din totalul celor 625 de persoane care au depus sesizări/memorii şi au răspuns citaţiei în vederea audierii, 28 au precizat că nu se consideră persoane vătămate în cauză şi vor să fie audiate doar în calitate de martor cu privire la evenimentele din 10 august.

Din rândul celor 597 de persoane care au depus sesizare/memorii, au fost audiate în cursul urmăririi penale şi au dat declaraţii în calitate de persoane vătămate, 10 persoane figurează în categoria celor sancţionate contravenţional, iar pentru un număr de 16 persoane au fost deschise dosare penale (9 dintre acestea au fost atât sancţionate contravenţional cât şi cercetate în dosare penale). Toate cele 17 persoane au fost sancţionate contravenţional/penal pentru fapte săvârşite pe parcursul mitingului.

DIICOT mai spune că, din totalul celor 700 persoane care iniţial au depus sesizări/memorii la Parchetul Militar, un număr de 542 de persoane au reclamat exclusiv faptul că au fost expuse gazelor iritant lacrimogene, 135 - faptul că pe lângă expunerea la gaze iritant lacrimogene au suferit şi vătămări corporale ca urmare a acţiunilor jandarmilor, 3 persoane au reclamat exclusiv vătămări corporale ca urmare a acţiunilor jandarmilor, 17 persoane au reclamat modul de intervenţie şi de exprimare (injurios) a jandarmilor faţă de manifestanţi, la modul general, o persoană a reclamat modul în care au acţionat manifestanţii împotriva jandarmilor, o persoană a reclamat modul defectuos în care a fost organizat protestul, iar o alta a reclamat persoanele care au incitat la depunerea de plângeri penale împotriva jandarmilor.

De asemenea, în susţinerea afirmaţiilor formulate, 131 persoane au depus certificate medico-legale. Dintre acestea, pentru 32 de persoane nu s-au prescris zile de îngrijiri medicale, fie cu motivaţia că persoanele expertizate nu au prezentat la momentul examinării leziuni care să necesite zile de îngrijiri medicale, fie leziunile reclamate erau mai vechi şi nu aveau legătură de cauzalitate cu evenimentele din data de 10 august, înregistrându-se în acelaşi timp şi 7 situaţii în care s-au prescris zile de
îngrijiri medicale pentru leziuni a căror legătură de cauzalitate cu evenimentul reclamat (expunerea la substanţe iritant-lacrimogene şi/sau lovituri aplicate de jandarmi în data de 10 august) nu s-a putut stabili.

Pe de altă parte, DIICOT spune că au fost înregistrate şi situaţii în care jandarmi, aflaţi în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, ar fi abuzat de prerogativele funcţiei publice cu care au fost investiţi, exercitând violenţe nejustificate împotriva unor protestatari, fapt pentru care a fost dispusă declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)