Procurorii DIICOT au trimis în judecată 33 de persoane, pentru evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, după ce ar fi cauzat un prejudiciu statului de aproape 80 de milioane de lei prin intermediul unor societăţi de distribuţie de legume şi fructe.

"S-a reţinut faptul că, în perioada 2009-2012 reprezentanţii legali ai două societăţi comerciale, cele mai importante în distribuirea de produse alimentare (legume - fructe), au achiziţionat marfă din spaţiul intracomunitar, folosindu-se de circuite de tranzacţionare fictive", se arată într-un comunicat al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) transmis, miercuri, AGERPRES.

Astfel, angajaţii societăţilor negociau preţul, comandau marfa şi asigurau transportul din Uniunea Europeană până la depozitele societăţii, folosind pentru aceste operaţiuni societăţile comerciale puse la dispoziţie de şase complici, cu scopul de a eluda plata TVA datorată bugetului de stat, prin înregistrarea în contabilitatea societăţilor în mod nereal, a unor achiziţii interne.

Societăţile utilizate nu au avut un scop economic real, respectiv nu au urmărit obţinerea unui profit (de esenţa activităţii comerciale) ci au servit la întocmirea unor documente justificative, înregistrate în evidenţele contabile ale beneficiarilor, astfel încât să creeze impresia efectuării de către aceştia a unor achiziţii interne.

Dacă societăţile ar fi înregistrat în contabilitate achiziţiile intracomunitare, ar fi trebuit să plătească TVA încasat în urma vânzării mărfurilor în România, însă prin interpunerea circuitelor de tranzacţionare fictivă au creat artificial TVA deductibil, care a condus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat.

În schimbul unor comisioane, reprezentanţii societăţilor interpuse le puneau la dispoziţia clienţilor care doreau să facă achiziţii intracomunitare sau importuri, fiind interpuse între furnizorul intracomunitar şi beneficiarul real al mărfii.

Societăţile interpuse aveau, în general, asociaţi şi administratori cetăţeni străini, care aveau reşedinţa în România doar pentru perioada necesară înfiinţării societăţii, după care părăseau teritoriul ţării, nu înainte de a lăsa documente semnate în alb, ce urmau să fie folosite în vederea efectuării de operaţiuni comerciale.

Aceste societăţi erau utilizate pentru o perioadă scurtă, timp în care acumulau datorii la bugetul de stat şi nu depuneau declaraţiile fiscale, după care erau cesionate, de regulă unor cetăţeni străini, care figurau ca asociaţi sau administratori la zeci şi chiar sute de firme şi care nu se mai aflau pe teritoriul României, scopul cesiunii fiind acela de a îngreuna urmărirea activităţii societăţii.

Pentru o parte dintre societăţile comerciale utilizate, în special cele care facturau marfa direct către beneficiarul real, era necesară prezenţa administratorului pe teritoriul României, pentru a fi contactat în cazul în care erau efectuate controale.

Societăţile cu comportament de tip "fantomă", interpuse în lanţurile comerciale între furnizorii din spaţiul comunitar şi societăţile beneficiare ori nu au funcţionat la sediile sociale declarate, ori contractele privind sediile sociale erau expirate, multe dintre acestea neavând puncte de lucru şi nici salariaţi.

"Sediile sociale erau formale, de cele mai multe ori fiind sediile unor cabinete de avocatură şi utilizate exclusiv pentru primirea corespondenţei. Societăţile erau înfiinţate, de regulă, pe numele unor persoane greu de identificat, având cetăţenie străină sau pe numele unor persoane apropiate liderilor grupului infracţional, care acceptau să figureze în calitate de asociat/administrator, în schimbul unor sume de bani", arată sursa citată.

Majoritatea persoanelor care figurau ca asociaţi sau administratori ai societăţilor comerciale interpuse nu au putut fi găsite, întrucât fie s-au aflat în România doar pe perioada necesară înfiinţării societăţilor comerciale, după care au părăsit teritoriul ţării, fie au avut o situaţie financiară modestă şi nu au locuit la adresele de domiciliu/reşedinţă.

În situaţiile în care asociaţii/administratorii au fost identificaţi, aceştia au declarat că nu cunosc nimic cu privire la activitatea societăţilor comerciale respective, întrucât nu au făcut decât să semneze anumite documente, la cererea membrilor grupului infracţional.

Prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului este în valoare de 79.592.632 lei.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii până la concurenţa prejudiciului reţinut.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)

)