Procurorii trebuie să aibă încrederea societăţii că, prin aplicarea legii în mod egal, prin descoperirea la timp a infracţiunilor şi instrumentarea cu profesionalism a cauzelor, infractorii sunt trimişi în judecată indiferent de numele acestora, iar victimelor infracţiunilor le este respectat pe deplin dreptul la protecţie, a declarat procurorul general Gabriela Scutea, într-un mesaj transmis duminică de Ziua Justiţiei.

''Ziua Justiţiei celebrează în fiecare an eforturile şi rezultatele aferente din sistemul judiciar. Anul acesta, marcat de schimbări majore la nivel global, Ziua Justiţiei este un prilej de autoevaluare a activităţii noastre, un exerciţiu de introspecţie prin raportare la rolul constituţional al Ministerului Public. În calitate de procuror general, afirm cu convingere că, în contextul declarării pandemiei de COVID-19 şi al decretării stării de urgenţă în România, cu toate consecinţele de ordin juridic şi uman care au decurs din aceasta, a fost una dintre cele mai dificile perioade pe care le-a traversat societatea şi implicit Ministerul Public. Pentru că, în mod natural, această instituţie cu rol cheie în arhitectura constituţională a statului român urmează curba de evoluţie, respectiv de maturizare, a societăţii ale cărei interese generale le reprezintă, apărând ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ei'', a precizat Scutea.

Ea apreciază că, în contextul măsurilor dispuse prin decretul privind instituirea stării de urgenţă, Ministerul Public şi sistemul de justiţie în general au demonstrat capacitate de adaptare şi de reacţie rapide, exercitându-şi prerogativele constituţionale şi legale cu profesionalism şi responsabilitate în condiţiile creşterii semnificative a numărului de dosare având ca obiect anumite infracţiuni, corelate specificului acestei perioade dificile.

''Alături de alte instituţii ale statului, cum ar fi Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne, în spiritul cooperării şi coordonării interinstituţionale, Ministerul Public a acţionat cu promptitudine, în sensul instrumentării cu celeritate a cauzelor.
Consider, însă, că provocările generate de specificul acestei perioade nu s-au încheiat şi în acest sens doresc să transmit un gând de încurajare tuturor procurorilor şi în special celor aflaţi la început de carieră. Îi asigur de încrederea şi de sprijinul meu, fiind important ca fiecare să fie conştient că doar un comportament ireproşabil, dincolo de orice compromis, îi poate ţine departe de ingerinţe şi poate fi garanţia reală a independenţei'', a arătat ea.

Potrivit acesteia, procurorii trebuie să îşi consolideze cultura că, respectându-şi statutul profesional, îi respectă de fapt pe cei ale căror interese sunt chemaţi să le reprezinte, respectiv pe cetăţeni.

''Procurorii trebuie să aibă încrederea societăţii că prin aplicarea legii în mod egal, prin descoperirea la timp a infracţiunilor şi instrumentarea cu profesionalism a cauzelor infractorii sunt trimişi în judecată indiferent de numele acestora, iar victimelor infracţiunilor le este respectat pe deplin dreptul la protecţie. Acesta trebuie să fie profilul procurorului şi cred că el trebuie să reprezinte deopotrivă un deziderat instituţional şi o obligaţie individuală a fiecăruia dintre noi, astfel încât activitatea Ministerului Public în ansamblul său să fie definită de legalitate şi conformă cu standardele justiţiei la nivel european'', a spus Gabriela Scutea.

Aceasta a arătat că procurorii au fost expuşi ani la rând unor atacuri sistematice şi directe, menite să aducă atingere independenţei lor.

''Din această perspectivă, apreciez că predecesorii mei au avut o misiune extrem de grea. Cred însă că, dacă anii anteriori au fost caracterizaţi de rezistenţa în faţa asaltului asupra justiţiei, prin încercările repetate de ciuntire a legislaţiei, acum este momentul pentru reconstrucţie şi dezvoltare în Ministerul Public. Din fericire, experienţa acestei perioade recente demonstrează fără putere de tăgadă că în România cultura civică s-a consolidat, cetăţenii ieşind în stradă pentru apărarea statului de drept. Acum este timpul însă pentru afirmarea vigilenţei civice la un alt nivel, cel individual'', a mai spus Scutea.

În opinia acesteia, corupţia se menţine pentru că este îngăduită de fiecare dată când cineva 'închide ochii' la o încălcare a legii.

''Corupţia nu este concentrată într-o anumită zonă geografică, dimpotrivă, e mai răspândită decât ne place să credem şi barometrele de opinie publică ne confirmă acest lucru. De asemenea, corupţia nu este un fenomen care afectează doar unele domenii, însă atunci când vorbim despre corupţia din sistemul de sănătate, apreciez că ea poate fi considerată că afectează siguranţa naţională. Intervenţia procurorilor în descoperirea şi instrumentarea acestor infracţiuni este eficientă, însă rezultatul depinde în bună măsură de creşterea gradului de conştientizare la nivelul societăţii a realităţii că faptele de mică corupţie, aparent neînsemnate şi cauţionabile într-o accepţiune comună, fac posibilă marea corupţie'', a menţionat aceasta, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei.

Ea a făcut referire şi la infracţiunile contra mediului.

''Să nu uităm nici de infracţiunile contra mediului, indiferent că vorbim despre tăierea pădurilor sau problematica deşeurilor. Acestea sunt considerate la nivel european ca un domeniu prioritar de protecţie, fiind cu atât mai grave atunci când reprezintă expresia unei legături de cauzalitate între corupţie şi acţiunea unor grupări de criminalitate organizată. Cred că niciun cetăţean de bun simţ al României nu-şi doreşte să trăiască într-un mediu poluat sau ca teritoriul României să se transforme într-o groapă de gunoi. Pentru ca generaţiile următoare să se mai poată bucura de mediul în care trăiesc, acest fenomen trebuie combătut cu fermitate, de aceea trebuie considerat un domeniu prioritar vizat de activitatea de urmărire penală'', a subliniat Gabriela Scutea.

Procurorul general a vorbit şi despre creşterea ''îngrijorătoare'' a infracţiunilor de violenţă în familie.

''Nu aş putea încheia această trecere în revistă a principalelor fenomene cu care ne confruntăm pe terenul infracţionalităţii fără sa mă refer la creşterea îngrijorătoare a infracţiunilor de violenţă în familie îndreptate în special împotriva femeii şi a copiilor.
Violenţele din cadrul relaţiilor apropiate reprezintă o problemă socială gravă şi adesea ascunsă care poate cauza traume psihologice şi fizice sistematice, cu consecinţe severe din cauză că autorul infracţiunii este o persoană în care victima ar trebui să aibă încredere. Protecţia victimelor, care în multe cazuri au rezerve să participe în cadrul procedurilor penale şi din cauza lipsei de încredere în autorităţi, se impune a fi asigurată cu maximă eficienţă'', a mai spus ea.

În finalul mesajului, aceasta a mulţumit jurnaliştilor, afirmând că ''procurorii nu fac dosare bazate pe decupaje din ziare, însă nu de puţine ori materialele de presă reprezintă o primă treaptă spre aflarea adevărului judiciar''.

''Nu în ultimul rând, folosesc acest prilej pentru a mulţumi jurnaliştilor care, în exercitarea rolului presei de câine de pază al democraţiei, aduc în atenţia publicului şi implicit a procurorilor, prin investigaţiile pe care le realizează, fapte care contravin ordinii de drept din societate. Procurorii nu fac dosare bazate pe decupaje din ziare, însă nu de puţine ori materialele de presă reprezintă o primă treaptă spre aflarea adevărului judiciar. Adresez un mesaj de felicitare şi de mobilizare pentru consolidarea culturii instituţionale şi a rezultatelor întregului corp profesional al Ministerului Public, care este angajat prin complementaritate în realizarea misiunii instituţiei. Încrederea societăţii, ale cărei interese le reprezintă Ministerul Public, se câştigă zi de zi!'', a mai arătat procurorul general în mesaj. AGERPRES/(AS - editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)