Curtea Constituţională a României va discuta pe 19 decembrie sesizarea preşedintelui în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Şeful statului a sesizat, vinerea trecută, CCR cu privire la această lege, motivând că, "prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ", contravine unor norme şi principii constituţionale.

El a solicitat CCR să constate că legea, care i-a fost transmisă pentru promulgare pe 21 noiembrie, este neconstituţională în ansamblu.

"Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea criticată contravine unor norme şi principii constituţionale", a subliniat Klaus Iohannis în sesizarea transmisă CCR.

Preşedintele a invocat motive de neconstituţionalitate extrinsecă, precizând că se încalcă articolul 61 alineatul (2) şi articolul 75 alineatele (1), (4) şi (5), prin raportare la articolul 118 alineatul (2) din Constituţie.

"Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative prevăzute de art. 118 alin. (2), iar potrivit acestui articol: 'Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege organică'", a arătat preşedintele.

El a adăugat că, potrivit articolului 6 din legea criticată, introdus la Camera decizională, "lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii, precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia conducerii instituţiilor din care fac parte, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens".

"Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 14/1992, personalul Serviciului Român de Informaţii se compune din cadre militare permanente şi salariaţi civili, care îndeplinesc atribuţii operative şi administrative. De asemenea, în conformitate cu alin. (3) din acelaşi text normativ, cadrele militare ale Serviciului Român de Informaţii au toate drepturile şi obligaţiile prevăzute, pentru militarii armatei române, de reglementările legale, statutele şi regulamentele militare", a precizat Iohannis.

El a mai menţionat că Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede la art. 33 că: "Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de convieţuire socială, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani".

"În acest sens, potrivit art. 8 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ, păstrarea 'cu stricteţe a secretului militar, de stat şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al unor activităţi şi documente' reprezintă o îndatorire principală a cadrelor militare", se arată în sesizare.

Totodată, indică sursa citată, conform articolului 89 alineatul (2) din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare: "Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale se suspendă din funcţie pe perioada în care, fiind în stare de arest preventiv, sunt urmărite penal, trimise în judecată ori sunt judecate de către instanţele judecătoreşti. Pe perioada suspendării din funcţie, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naţionale". Astfel, măsurile dispuse în cursul procesului penal reprezintă motive de suspendare a raportului de serviciu.

Potrivit sesizării, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că "statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie" (Decizia nr. 172/2016).

În sesizare s-a făcut referire şi la încălcarea articolului 73 alineatul (3) litera k) coroborat cu articolul 52 alineatul (1) şi (2) şi articolul 118 alineatul (2) din Constituţie, prin raportare la articolul 76 alineatul (1) din Constituţie.

Iohannis a precizat că, potrivit dispoziţiilor din articolul menţionat, contenciosul administrativ este un domeniu reglementat prin lege organică, iar conform articolului 118 alineatul (2) din Legea fundamentală statutul cadrelor militare se stabileşte tot prin lege organică.

Preşedintele a mai arătat că, potrivit articolului 4 din legea criticată: "Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit".

"Aşadar, în acest caz vătămarea într-un drept ori într-un interes legitim este prezumată de legiuitor ca provenind din efectele produse 'de documentele prevăzute la art. 1'. Or, aceste documente nu pot avea altă natură juridică decât aceea a unor acte administrative. În acest sens, prin Decizia nr. 583/2018, în par.133, Curtea Constituţională a statuat că: 'actele administrative extrajudiciare încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc desfăşurarea procedurilor judiciare (protocoale de colaborare/cooperare) nu pot fi asimilate cu procedura judiciară în sine, drept care au şi o expresie normativă distinctă. Ele îşi menţin natura lor juridică de act administrativ, în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, fără a se identifica în vreun fel cu procedura judiciară civilă sau penală, aceasta desfăşurându-se potrivit şi în limitele codurilor de procedură civilă/penală'", se explică în sesizare.

În ceea ce priveşte dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, Iohannis precizează că articolul 52 la alineatul (1) şi (2) din Constituţie prevede: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei. (2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică".

"În consecinţă, stabilind dreptul la repararea prejudiciului suferit ca urmare a efectelor produse de 'documentele prevăzute la art. 1' din legea criticată, (direct, fără ca o instanţă de contencios administrativ să se pronunţe asupra legalităţii acestor acte) Legea privind declasificarea unor documente apare ca instituind o normă derogatorie de la ansamblul regulilor ce guvernează contenciosul administrativ, reguli instituite prin Legea nr. 554/2004, ceea ce ar fi impus adoptarea sa cu respectarea art. 76 alin. (1) din Constituţie", notează preşedintele în sesizare.

În jurisprudenţa sa, a subliniat şeful statului, Curtea Constituţională a arătat că "art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie prevede că regimul general privind raporturile de muncă se reglementează prin lege organică. În acest sens, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prevede chiar un capitol distinct ce reglementează răspunderea disciplinară.

Sesizarea a făcut referire şi la încălcarea articolului 61 alineatul (2) şi a articolului 75 alineatul (1) din Constituţie.

Iohannis a susţinut că în momentul în care legea a fost adoptată a fost încălcată competenţa Senatului, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor.

În plus, preşedintele a mai menţionat că Hotărârea CSAT a cărei declasificare se prevede la articolul 1 din legea criticată nu poartă marcajul vreunei clase sau nivel de secretizare, potrivit Legii 182/2002, şi, în consecinţă, nu pare a fi susceptibilă de declasificare.

Pe 14 noiembrie, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind declasificarea unor documente, cu 174 de voturi "pentru", 92 "împotrivă" şi patru abţineri. AGERPRES/(AS - autor: Mirela Bărbulescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)