Doru Adrian Ghitcuţă, şeful Serviciului Autorizări din Primăria Sectorului 4, a declarat vineri, în timpul desfăşurării procesului "Colectiv" la Tribunalul Bucureşti, că firmele nu aveau nevoie de autorizaţii PSI de la Primărie pentru a putea funcţiona.

Doru Adrian Ghitcuţă a mai spus în sala de judecată că niciun funcţionar de la Primăria Sectorului 4 nu verificat pe teren dacă autorizaţiile erau respectate de agenţii economici, iar fostul primar Cristian Popescu-Piedone semna acorduri şi autorizaţii fără să vadă documentaţia depusă de cei care solicitau aceste autorizaţii.

Vineri, Tribunalul Bucureşti a început audierea primilor martori în dosarul 'Colectiv', în care sunt judecaţi patronii clubului şi fostul primar Cristian Popescu-Piedone.

Printre cei 25 de martori citaţi la tribunal s-a aflat şi Doru Adrian Ghitcuţă, directorul Serviciului Autorizări din Primăria Sectorului 4.

Acesta a explicat că fostul primar Cristian Popescu-Piedone aproba autorizaţii de funcţionare pentru diverşi agenţi economici fără să vadă documentaţia în baza cărora se cereau aceste autorizaţii.

"Când mergeam la şedinţele din Primărie, am văzut pe masa primarului (Cristian Popescu-Piedone, n.r.) mape cu acorduri şi autorizaţii fără a avea ataşate documente. Documentaţia era foarte mare pentru un asemenea acord. Documentaţia ajungea la şeful serviciului autorizări, dar nu ajungea şi la primar. În opinia mea, o firmă putea să funcţioneze şi fără acord de funcţionare de la Primărie, în baza unei înregistrări la Registrul Comerţului. Dacă era vorba de un spaţiu alimentar sau spaţiu aglomerat, avea nevoie de autorizare de la Primărie. O bancă nu are nevoie de autorizare de la Primărie. La fel jocurile de noroc sau cazinourile, care iau autorizaţii de la Ministerul Finanţelor. Agenţii economici trebuiau să aibă autorizaţie PSI, dar aceasta era obligaţia agentului economic. Nimeni nu verifica dacă un agent economic avea autorizaţie PSI", a declarat Doru Adrian Ghitcuţă.

El a recunoscut că, după ce un agent economic obţinea autorizaţie de funcţionare pentru un spaţiu, nimeni de la Primărie nu mergea pe teren să controleze acel agent economic.

"După depunerea cererii la Serviciul Autorizări, nu se deplasa nimeni la faţa locului să facă control. Atribuţii în acest sens avea Poliţia Locală, dar după ce se emitea acordul de funcţionare. Poliţia Locală nu avea însă atribuţii de control în legătură cu respectarea suprafeţei", a precizat Doru Adrian Ghitcuţă.

Acesta a mai spus că, până la tragedia de la Colectiv, firmele nu erau obligate să obţină de la Primăria Sectorului 4 autorizaţii de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI), deoarece acest lucru nu era prevăzut în cele două hotărâri de Consiliu Local adoptate în 2012.

"După momentul Colectiv, nimeni din primărie nu mai vroia să semneze acorduri de funcţionare şi autorizări. Au fost modificate cele două hotărâri ale Consiliului Local şi s-au adăugat alte cerinţe, printre care şi autorizarea PSI. În prezent, la Primăria Sectorului 4 se cere autorizare PSI", a afirmat Doru Adrian Ghitcuţă.

În aprilie 2016, dosarul 'Colectiv' a fost trimis în instanţă de Parchetul General, iniţial la Judecătoria Sectorului 4, procesul fiind apoi mutat la Tribunalul Bucureşti.

Au fost trimişi în judecată patronii clubului - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu; Daniela Niţă - patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist), precum şi persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

De asemenea, au fost trimişi în judecată fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, trei angajaţi din cadrul primăriei: Aurelia Iofciu - şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea - consilier superior, Ramona Sandra Moţoc - referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu, dar şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii de la Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015". AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)