Procurorul general, Augustin Lazăr, a răspuns punctual, în cererea de suspendare a executării propunerii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a sa din funcţie, depusă la Curtea de Apel (CA) Alba Iulia, argumentelor cuprinse în Raportul privind activitatea sa managerială şi despre care Toader a susţinut că faptele enumerate sunt "de netolerat" într-un stat de drept.

Astfel, potrivit documentului solicitat CA Alba Iulia de către AGERPRES, Lazăr a apreciat, în ceea ce priveşte acuzaţiile privind "probleme grave de comportament, comunicare publică, lipsa asumării responsabilităţii, plasarea deasupra legii prin afirmarea şi susţinerea publică a lipsei temeiului legal pentru evaluarea procurorului şef al DNA" etc, că ministrul Justiţiei s-a raportat la opinia pe care a exprimat-o public în şedinţa CSM prin care s-a susţinut "necesitatea stabilirii clare şi fără echivoc" a cadrului normativ în care trebuie examinată cererea de revocare a procurorului-şef al DNA.

"Din această perspectivă, trebuie reamintit că, (...) procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este membru de drept în Consiliul Superior al Magistraturii. În această calitate, are nu doar dreptul, ci şi obligaţia de a exprima o poziţie publică asupra problemelor supuse dezbaterii CSM şi de a sesiza problemele circumscrise stabilirii exacte a cadrului legal incident în procedura de revocare a procurorilor cu funcţii de conducere", a menţionat Lazăr.

În ceea ce priveşte punctul privind existenţa unor "probleme de legalitate" a numirii în funcţia de procuror general, Augustin Lazăr a spus că, potrivit reglementărilor, existenţa calificativului de la ultima evaluare nu era prevăzută drept criteriu legal. Lazăr a reamintit că, din actele existente la CSM, rezultă că are o vechime efectivă în funcţia de procuror de 34 de ani şi 1 lună şi nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, iar la ultima evaluare a activităţii profesionale a fost apreciat cu calificativul "foarte bine".

"Actul pe care ministrul Justiţiei îl contestă în prezent şi-a produs şi îşi produce pe deplin efectele juridice pentru perioada imediat următoare publicării sale în Monitorul Oficial al României, astfel încât solicitarea de revocare din funcţia de procuror general pentru motivul alegat, constând în pretinse neregularităţi în procedura de numire în această funcţie, afectează grav securitatea raporturilor juridice şi prefigurează o ingerinţă în atribuţiile autorităţii judecătoreşti", se arată în solicitarea depusă la CA Alba Iulia.

Referitor la susţinerea potrivit căreia dosarul de candidatură pentru funcţia de procuror general cuprinde şi o rezoluţie de clasare care priveşte pe preşedintele României, Lazăr reiterează că nu au fost identificate lucrări din această categorie realizate de către el.

Augustin Lazăr a răspuns şi reproşurilor privind existenţa unor "probleme grave de management" şi că nu ar fi luat nicio măsură faţă de, potrivit raportului de evaluare, "caracterul imputabil al tuturor faptelor reţinute" în sarcina procurorului-şef al DNA.

Referitor la "lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii, ignorarea situaţiilor de criză, încercarea de minimizare a deficienţelor printr-un discurs public care a încercat acreditarea unei alte situaţii decât cea reală" etc, Lazăr a explicat, printre altele, că aspectele reţinute în sarcina procurorului-şef al DNA prin propunerea de revocare nu pot fi imputate procurorului general, întrucât acestea excedează atribuţiilor sale manageriale.

"Activitatea DNA şi a procurorului-şef al DNA a fost supusă verificărilor prin Inspecţia Judiciară, iar rapoartele de control întocmite de inspectorii judiciari, în care au fost propuse măsuri de remediere, au fost discutate şi aprobate în CSM-Secţia pentru procurori, unde a participat şi votat şi procurorul general. Ca atare, nu se poate imputa procurorului general că, în urma activităţii de control a Inspecţiei Judiciare, nu au fost dispuse măsuri, câtă vreme, prin Hotărârea Secţiei pentru procurori, s-a dispus remedierea deficienţelor constatate", se menţionează în documentul depus la CA Alba Iulia.

Cu privire la folosirea în discursul public a sintagmei "inculpaţi de rang înalt", procurorul general arată că aceasta nu poate fi reţinută drept deficienţă, atât timp cât Secţia pentru procurori a CSM a decis că nu există o încălcare a Codului deontologic.

În ceea ce priveşte "contestarea deciziilor Curţii Constituţionale, în sensul încurajării nerespectării lor de către procurori", Lazăr a spus că în comunicarea publică a procurorului general nu există elemente care să susţină teza nerespectării deciziilor Curţii Constituţionale. "Nu a fost pusă în discuţie legitimitatea ori obligativitatea hotărârilor acestui for", a afirmat Augustin Lazăr.

Despre delegarea în funcţie de execuţie a Codruţei Kovesi în cadrul Serviciului de îndrumare şi control, Lazăr spune că s-a produs cu respectarea prevederilor legale în vigoare în iulie 2018. "Delegarea a avut în vedere experienţa profesională şi managerială a doamnei procuror, dobândită în urma exercitării a două mandate de procuror general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a două mandate de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin raportare la atribuţiile Serviciului de îndrumare şi control", arată Lazăr.

El mai spune că delegările în funcţii de conducere au fost realizate, cu titlu provizoriu, până la finalizarea procedurilor de numire în respectivele funcţii.

Totodată, Augustin Lazăr a mai susţinut că nu au existat niciodată afirmaţii ale sale prin care să fie aduse critici hotărârilor judecătoreşti sau judecătorilor.

Solicitarea lui Augustin Lazăr va fi luată în discuţie la CA Alba Iulia în data de 20 noiembrie. .

Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat că a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)