Curtea Constituţională a României (CCR) judecă, miercuri, sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completelor de cinci judecători.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, pe de altă parte.

Curtea Constituţională a fost sesizată pe 2 octombrie de către premierul Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"În data de 2 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către prim-ministru cu o 'cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorităţi publice de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare'. Sesizarea constituie obiectul dosarului nr.1417E/2018", informa CCR.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara anterior că decizia Colegiului de Conducere al ÎCCJ privind organizarea completelor de cinci judecători poate fi atacată în contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.

"Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (...) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului - care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului'', a explicat Toader.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, afirma, referitor la completul de judecători de la ÎCCJ, care se ocupă de dosarul său privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman, că acesta este nelegal şi că se va consulta cu avocaţii pentru a vedea ce demersuri se pot face.

"O să studiez cu avocaţii mei ce demersuri putem face, este nelegal (completul de judecată - n.r.) pentru că legea, nu mai ştiu cât, care a modificat 304, spune cu totul altceva şi noi considerăm că este nelegal. O să vorbesc cu avocaţii azi şi mâine să vedem ce demersuri putem face", spunea Dragnea.

La începutul lunii septembrie, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în legătură cu alegerea completelor de cinci judecători.

Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, declara pe 25 septembrie că legea care modifică Legea 304/2004 nu are dispoziţii tranzitorii, care să impună, pentru anul 2018, tragerea la sorţi a completelor de cinci judecători, ea urmând să fie aplicată din ianuarie 2019. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)