Curtea Constituţională a României a admis parţial, miercuri, sesizările PNL şi USR privind modificările aduse Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri, CCR a admis sesizarea de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 243 alin. (1) lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt neconstituţionale.

Curtea Constituţională a reţinut cu privire la aceste dispoziţii introduse prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 47/2018 că împiedicarea deputatului de a participa la şedinţe, pe o perioadă cuprinsă între două şi treizeci de zile lucrătoare, constituie o măsură de natură să îl împiedice să îşi realizeze mandatul dat de alegători.

"În considerarea faptului că fiecare parlamentar reprezintă naţiunea în întregul ei, trebuie asigurate condiţii de exercitare efectivă a mandatului, condiţii ce trebuie avute în vedere şi la reglementarea sancţiunilor disciplinare. Participarea la şedinţele Camerei din care face parte deputatul constituie o îndatorire de esenţa mandatului parlamentar, astfel cum rezultă din întregul ansamblu al dispoziţiilor constituţionale care reglementează Parlamentul, astfel că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin. (3) şi (5), art. 2 alin. (1), art. 61 alin.(1) teza întâi, art. 69 alin.(1) şi în art. 70, texte care configurează regimul mandatului parlamentar în concordanţă cu exigenţele statului de drept, precum şi art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale", explică CCR.

Pe de altă parte, CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea privind dispoziţiile art. 153 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt constituţionale.

"Cu privire la dispoziţiile art. 153 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 47/2018, Curtea a reţinut că interzicerea perturbării activităţii parlamentare, prin proferarea de insulte sau calomnii sau prin adoptarea unor comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe dă expresie nevoii de a disciplina dialogul parlamentar şi de a crea premisele respectării principiului majoritatea decide, opoziţia se exprimă. De aceea, este necesar ca libertatea de exprimare, ale cărei limite sunt stabilite doar de Constituţie, să îşi găsească forme de manifestare adecvate, care să răspundă imperativului dreptului parlamentar al opoziţiei şi al fiecărui senator sau deputat, individual, de a se exprima şi de a-şi face cunoscute opiniile şi poziţiile politice. Aşa fiind, dispoziţiile art. 153 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor interzic comportamentul şi limbajul denigratoare, rasiste sau xenofobe, indiferent de modalitatea în care acestea se manifestă, inclusiv pe cale scrisă, prin mesaje afişate pe pancarte sau bannere. Interdicţia nu vizează modalitatea de exprimare a mesajului politic în sine, prin intermediul pancartei sau bannerului, ci exclusiv conţinutul mesajului care nu trebuie să se circumscrie 'limbajului denigrator, rasist sau xenofob'. Curtea a reţinut că utilizarea diferitelor forme de exprimare a opiniilor politice trebuie să se circumscrie cadrului, scopului şi reputaţiei forului legislativ, trebuie să respecte solemnitatea şedinţelor plenului fiecărei Camere şi nu trebuie să prejudicieze imaginea Parlamentului şi, cu atât mai puţin, activitatea sa", susţine CCR.

Pe 13 septembrie, Uniunea Salvaţi România anunţa că a depus o contestaţie la CCR cu privire la noul regulament al Camerei, care prevede sancţionarea deputaţilor indisciplinaţi inclusiv prin suspendarea temporară a participării acestora la o parte sau la toate activităţile forului legislativ pentru o perioadă cuprinsă între două şi treizeci de zile lucrătoare.

Conform USR, schimbarea regulamentului, propusă de deputatul PSD Eugen Nicolicea, "încalcă Constituţia României şi reprezintă un regres" pentru un stat democratic.

În expunerea de motive formulată de USR se arată că textul pe baza căruia a fost instituită sancţiunea contravine prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 2 alin. (1), art. 61 alin. (1) teza I, art. 69 alin. (1) şi în art. 70 din Legea fundamentală, "care configurează regimul mandatului parlamentar în concordanţă cu exigenţele statului de drept".

USR menţionează că, potrivit Constituţiei, deputaţii au dreptul de a depune moţiuni, de a semna moţiuni, de a semna iniţiative legislative, de a avea activitate în comisii. Reprezentanţii formaţiunii susţin că este "absurd să se îngrădească drepturile şi activitatea parlamentarilor USR", deoarece în acest fel se creează un "precedent periculos".

Modificările aduse Regulamentului Camerei Deputaţilor au fost contestate la CCR şi de Partidul Naţional Liberal. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)