Avocatul Poporului solicită informaţii suplimentare Guvernului şi ministrului Justiţiei în legătură cu aspectele de neconstituţionalitate sesizate de Parchetul General, USR şi PNL privind ordonanţa de urgenţă care modifică legile justiţiei.

"Avocatul Poporului solicită informaţii suplimentare Guvernului României şi ministrului Justiţiei în legătură cu aspectele sesizate de petenţi în memoriile privind neconstituţionalitatea OUG nr. 92/2018. Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Naţional Liberal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi numeroşi cetăţeni au solicitat Avocatului Poporului sesizarea directă a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei", se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului remis joi AGERPRES.

Avocatul Poporului arată că autorii sesizărilor au invocat mai multe argumente, respectiv critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

Criticile de neconstituţionalitate extrinsecă sunt:

* actul normativ criticat contravine art. 115 alin. (6), raportat la art. 131 şi art. 132 din Legea fundamentală, din perspectiva afectării regimului unei instituţii fundamentale a statului;
* ordonanţa de urgenţă încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât elementele din preambul nu sunt de natură a justifica urgenţa, în contextul în care modificările propuse puteau fi inserate în timpul procedurii legislative parlamentare;
* încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituţie, motivat de faptul că Guvernul nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă pentru a contracara o măsură legislativă tocmai adoptată de Parlament.

Criticile de neconstituţionalitate intrinsecă invocate sunt:

* sintagma "procurorii care îşi desfăşoară activitatea" este neclară, prin aceea că poate fi înţeleasă ca referindu-se atât la toţi procurorii, inclusiv cei numiţi în funcţii, dar şi numai la procurorii aflaţi în situaţie de delegare ori de detaşare;
* încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, în măsura în care s-ar aplica procurorilor numiţi în funcţie, ar determina înlăturarea unor procurori din funcţiile legal deţinute, prin impunerea unor condiţii noi, inexistente la data la care a fost făcută numirea;
* încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, apreciindu-se că se instituie un tratament discriminator între judecători şi procurori, care aparţin aceleiaşi categorii profesionale şi anume magistraţii;
* invocarea art. 21 din Constituţie, din perspectiva încălcării statutului procurorilor, aceasta fiind de natură să afecteze negativ funcţionarea normală a parchetelor, în principal prin creşterea duratei de soluţionare a cauzelor penale;
* încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, reglementat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală;
* nerespectarea art. 147 alin. (4) din Constituţie privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului spune că argumentele de neconstituţionalitate dezvoltate în sesizările primite sunt examinate de angajaţii Biroului contencios constituţional prin raportare la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit sursei citate, având în vedere complexitatea aspectelor sesizate în petiţii, în conformitate cu art. 17 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, potrivit cărora "Avocatul Poporului poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea petiţiilor", instituţia a decis să solicite informaţii suplimentare Guvernului şi ministrului Justiţiei. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)