Ministerul Public atrage atenţia, duminică noaptea, într-o postare pe Facebook, asupra "pericolului încălcării ordinii constituţionale" prin adoptarea unor modificări propuse în proiectul ordonanţei de urgenţă de modificare a legilor justiţiei.

"Văzând relatările din presă conform cărora, în ziua de luni, va fi dezbătut în şedinţă de guvern, la propunerea Ministerului de Justiţie, un proiect de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, luând act, de asemenea, prin intermediul mass-media de proiectul sus-menţionat, Ministerul Public atrage atenţia asupra pericolului încălcării ordinii constituţionale prin adoptarea unora dintre modificările propuse", precizează Ministerul Public.

Astfel, arată sursa citată, prin atribuirea calităţii de titular al acţiunii disciplinare pentru ministrul Justiţiei, se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificaţi magistraţii din punct de vedere disciplinar, acţiunea disciplinară exercitată de ministrul Justiţiei putând deveni "o pârghie politică de dominare a justiţiei".

Totodată, Parchetul General este de părere că articolul VIII din proiectul de ordonanţă de urgenţă, conform căruia, la data intrării în vigoare a ordonanţei, procurorii care funcţionează în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în noua formă a Legii 303/2004 şi a Legii 304/2004, va conduce la înlăturarea unor procurori din funcţiile legal deţinute, prin impunerea unor condiţii noi, inexistente la data la care s-a făcut numirea, cu nesocotirea prevederilor articolului 15 alineatul 2 din Constituţie care prevede aplicabilitatea legii doar pentru viitor.

"Arătăm că, atât numirea, cât şi delegarea procurorilor s-au realizat cu respectarea condiţiilor legale în vigoare, iar nesocotirea acestui fapt ar duce la încălcarea principiului stabilităţii procurorului, a principiului neretroactivităţii legii, a identităţii statutului juridic constituţional al judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte numirea şi delegarea acestora şi va conduce la blocarea activităţii şi imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secţiei parchetelor militare din cadrul PÎCCJ, DNA şi DIICOT", menţionează PÎCCJ.

Mai mult, sursa citată arată că introducerea unui nou alineat la articolul 54 din Legea 303/2004, conform căruia ministrul Justiţiei organizează o procedură de selecţie pe baza unui interviu, iar pentru asigurarea transparenţei audierea candidaţilor se transmite în direct, nu este de natură a înlătura diminuarea independenţei procurorilor care ocupă funcţii de conducere.

"Aşa cum a arătat şi Comisia de la Veneţia, conferirea rolului decisiv ministrului de Justiţie în numirea procurorilor cu funcţii de conducere mai degrabă slăbeşte decât să asigure controlul reciproc şi echilibrul puterilor. Dacă numirea şi revocarea procurorilor cu funcţii de conducere depind de un ministru, există un risc serios ca aceştia să nu combată în mod energic corupţia în rândurile aliaţilor politici ai respectivului ministru. Se impune ca numirea procurorilor în funcţiile de conducere din vârful Ministerului Public să se facă, aşa cum a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Secţiei pentru procurori a CSM, formulată în urma unui interviu care poate fi transmis în direct, cu avizul ministrului Justiţiei, de către Preşedintele României", precizează Ministerul Public.

Aplicarea prevederii referitoare la pensionarea anticipată a magistraţilor se amână până la 31 decembrie 2022, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, transmis de Ministerul Justiţiei, vineri, către Consiliul Superior al Magistraturii.

În preambulul proiectului de act normativ se arată că noul sistem de pensionare anticipată "va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate", mai ales că noua lege reglementează concomitent creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, astfel că se impune amânarea aplicării lui.

"Potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-se renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului", se menţionează în documentul citat.

O altă modificare propusă vizează amânarea aplicării prevederii referitoare la judecarea apelurilor în completuri formate din trei judecători. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Adrian Dădârlat)