Aplicarea prevederii referitoare la pensionarea anticipată a magistraţilor se amână până la 31 decembrie 2022, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, transmis de Ministerul Justiţiei, vineri, către Consiliul Superior al Magistraturii.

În preambulul proiectului de act normativ se arată că noul sistem de pensionare anticipată "va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate", mai ales că noua lege reglementează concomitent creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, astfel că se impune amânarea aplicării lui.

"Potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-se renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului", se menţionează în documentul citat.

O altă modificare propusă vizează amânarea aplicării prevederii referitoare la judecarea apelurilor în completuri formate din trei judecători.

În proiect se arată că, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018, apelurile şi recursurile se judecă în complet format din trei judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, iar aceste dispoziţii sunt aplicabile cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după data de 23 iulie 2018, în condiţiile în care schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate, ceea ce este de natură să pună în dificultate funcţionarea sistemului judiciar în ansamblu. În aceste condiţii, este necesară "luarea urgentă a unor măsuri legislative în scopul asigurării bunei funcţionare a justiţiei ca serviciu public, pe termen scurt şi mediu".

Proiectul se referă şi la noua prevedere legală potrivit căreia judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale "doar dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de judecător sau procuror, iar în cazul în care judecătorul sau procurorul îşi manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcţia de judecător sau procuror cu rezervarea postului".

Conform preambulului proiectului, noile reglementări nu conţin dispoziţii tranzitorii în ceea ce priveşte detaşările în curs ale magistraţilor în cadrul altor instituţii, în contextul preluării de către România de la 1 ianuarie 2019 a Preşedinţiei Consiliului UE. "O soluţie de natură a proteja interesul general al statului român privind menţinerea detaşărilor în curs o reprezintă amânarea intrării în vigoare a noilor dispoziţii, pentru o durată determinată de timp, respectiv până la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România", se menţionează în document. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)