Aproximativ un miliard de euro trebuie să intre în bugetul statului în urma investigaţiilor DNA, a declarat marţi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

"În ultimii cinci ani, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri şi valori de peste două miliarde de euro (...) în condiţiile în care bugetul alocat pentru a efectua investigaţii a fost undeva între 2 milioane de euro 2,7 milioane de euro. (...) În cazurile în care judecătorii au pronunţat sentinţe definitive de condamnare au dispus şi confiscări, iar în ultimii cinci ani, în cazurile în care instanţele au fost sesizate prin rechizitoriile DNA, au rămas definitive 992 hotărâri judecătoreşti, prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale de peste un miliard de euro. Deci practic vorbim de un miliard de euro, bani care trebuie să intre efectiv în bugetul statului, în urma investigaţiilor efectuate de DNA", a spus Kovesi marţi, în cadrul unei conferinţe privind recuperarea prejudiciilor.

Ea a arătat că s-a depăşit etapa identificării bunurilor şi a indisponibilizării lor şi s-a ajuns în cea în care judecătorii au pronunţat hotărâri definitive în dosarele DNA şi au dispus confiscarea a unui miliard de euro. Kovesi a afirmat că trebuie pusă întrebarea dacă aceste hotărâri sunt sau nu executate şi care sunt impedimentele în cazul în care nu sunt executate.

Kovesi a afirmat că trebuie avut în vedere specificul investigaţiilor pe care le realizează DNA, fiind vorba de fapte de corupţie la nivel înalt, persoane cu funcţii importante sau care deţin "averi impresionante", de aceea aşteptările în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor sunt mai mari.

"Noi, ca procurori DNA, din această perspectivă ne-am îndeplinit atribuţiile, (...) mai departe este atribuţia organelor financiare. În urmă cu doi-trei ani urmăream procentul de executare efectivă a acestor hotărâri, era undeva la 10-11%, dar hai să ne imaginăm ce s-ar putea face în România cu un miliard de euro, dacă banii aceştia ar fi efectiv confiscaţi, pentru că sunt hotărâri judecătoreşti definitive care au putere de lege, deci nu putem să discutăm dacă vrem să le executăm sau nu vrem să le executăm", a mai declarat şefa DNA.

Ea a arătat că se vorbeşte despre faptul că aceste hotărâri nu sunt respectate pentru că procurorii nu au instituit sechestrele în mod corespunzător sau că bunurile s-au devalorizat în timp.

"Cel puţin cu primul argument nu pot fi de acord, pentru că atunci când judecătorii judecă dosarul, verifică şi legalitatea măsurilor dispuse de procurori, noi când am dispus confiscarea unei anumite sume de bani şi avem o hotărâre definitivă nu mai putem pune la îndoială dacă este un sechestru aplicat legal sau nu este aplicat legal", a mai spus Kovesi.

Ea a mai arătat că există o tendinţă a inculpaţilor de a-şi deschide conturi în alte ţări.

"Atunci când vorbim de indisponibilizarea bunurilor noi nu ne-am limitat doar la bunurile care se află pe teritoriul României. Am observat în ultimii ani o tendinţă extrem de interesantă, şi anume aceea că inculpaţii obişnuiesc să-şi ascundă bunurile în străinătate ori în off-shore-uri sau să-şi cumpere proprietăţi pe teritoriul altor state sau să plece cu totul. Acest compartiment de investigaţii financiare care a fost înfiinţat în 2015 în DNA a acoperit şi această problemă, deoarece 2016 a fost primul an în care DNA a sechestrat şi bunuri aflate pe teritoriul altor state. Au fost sechestrate două proprietăţi în Franţa de peste 3,5 milioane de euro, au fost sechestrate două imobile în Spania de peste 500.000 de euro şi de asemenea au fost blocate anumite conturi în Cipru, Elveţia sau în Germania", a dat exemplu Kovesi.

În ceea ce priveşte executarea hotărârilor definitive, şefa DNA a spus că trebuie avut în vedere că procurorii indisponibilizează imobile, bani în cont, bijuterii, tablouri de valoare, lingouri de aur, care nu îşi pierd valoarea şi pot fi valorificate oarecum rapid.

"Dacă în anii trecuţi vorbeam de hotărâri definitive care veneau după 5-6-7 ani, iată că acum avem hotărâri definitive, avem situaţii în care dosarele se judecă într-un an de zile, în doi ani de zile, un termen relativ scurt având în vedere că sunt şi căi de atac. Iată că am ajuns în punctul în care statul trebuie să primească un miliard de euro, doar din investigaţiile DNA, sunt convinsă că procurorii de la DIICOT au sume la fel de mari indisponibilizate, la fel ca şi procurorii de la celelalte structuri de Parchet. Am ajuns în punctul în care trebuie să vedem ce ne lipseşte ca aceste hotărâri să fie executate definitiv", a mai spus Kovesi.

Ea a precizat că România are o legislaţie care, din punctul său de vedere, în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor, confiscarea extinsă, este suficient de clară, este suficient de previzibilă, însă problema pentru care banii nu intră efectiv în bugetul statului ţine de modul efectiv în care se execută aceste hotărâri judecătoreşti.

"Mai departe, aceste hotărâri sunt trimise ministerului Finanţelor, instituţiilor care au competenţa de a pune în executare. Cred că aceste instituţii trebuie să vină şi să spună ce probleme au în a identifica toate hotărârile judecătoreşti, în a executa efectiv, în a vinde aceste imobile", a mai declarat Kovesi.

Ea a mai spus că de mai mult timp instituţiile care au ca atribuţii indisponibilizarea averilor obţinute ilicit şi-au pus întrebarea cum să recupereze mai mulţi bani.

"Îmi amintesc că în urmă cu trei-patru ani am avut această discuţie, cum să facem să confiscăm mai mult şi să indisponibilizăm mai mult? Şi iată că experienţa din ultimii ani arată că până în acest moment s-a reuşit. Dar haideţi să vedem ce se întâmplă cu banii indisponibilizaţi şi confiscaţi de justiţie. Atunci când vorbim de recuperarea prejudiciilor trebuie să avem în vedere că nu doar condamnarea poate să ducă la o prevenire a faptelor de corupţie. Şi în ultima perioadă se pare că mai mult recuperarea prejudiciilor şi confiscarea sumelor obţinute ilicit poate să ducă la acest rezultat", a mai afirmat Kovesi.

Şefa DNA a precizat că elementul care a schimbat abordarea în ceea ce priveşte confiscarea sumelor de bani în România este introducerea instituţiei confiscării extinse în anul 2012.

"Sigur, suntem în anul 2018, probabil rezultatele nu sunt spectaculoase, însă trebuie să avem în vedere decizia Curţii Constituţionale care a stabilit că această lege nu poate să producă efecte retroactive şi atunci acea perioadă de cinci ani de zile curge de la un anumit moment", a mai menţionat procurorul şef al DNA.

Kovesi a afirmat că atât ca procuror general, dar în special ca procuror şef al DNA, a considerat întotdeauna că recuperarea prejudiciilor constituie o prioritate.

"La preluarea mandatului de procuror şef ne-am propus să înfiinţăm un compartiment de investigaţii financiare care a fost operaţionalizat în anul 2015, este un compartiment care este format din poliţişti, specialişti, este coordonat de un procuror, acest compartiment are ca principală atribuţie dublarea investigaţiei penale cu o investigaţie financiară, pentru a identifica bunurile şi valorile care pot fi sechestrate şi indisponibilizate", a mai spus Kovesi. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)