FRAGMENT DE ISTORIE: Suceava, menţionată drept capitală a statului feudal Moldova (10 februarie 1388)
La 10 februarie 1388, în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391), oraşul-cetate Suceava este menţionată drept capitală a statului feudal Moldova, se arată în "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 1971).
Săpăturile arheologice efectuate în diferite puncte ale oraşului, între anii 1953-1957, au scos la iveală vestigii care atestă o locuire neîntreruptă pe vatra actuală a oraşului. În punctul Şipot a fost identificată o aşezare de bordeie, datând din Neolitic. Pe platoul situat la est de cetate au fost descoperite vestigii din epocile bronzului şi fierului, iar în alte puncte ale oraşului, urme ale unor aşezări aparţinând dacilor liberi (sec. II-III), vestigii ale unor aşezări din sec. VI-VII, atribuite slavilor şi ale unor locuinţe din secolele VII-IX, atribuite tot slavilor, dar cu puternice influenţe ale culturii populaţiei autohtone.
Transformarea aşezării rurale în aşezare urbană a atins apogeul în secolul XIV-lea, în timpul domniei lui Petru I, când întreaga Moldovă cunoaşte o perioadă de prosperitate economică. Domnul s-a îngrijit de întărirea capacităţii de apărare a statului, construind cetăţile Neamţ şi Suceava şi şi-a schimbat reşedinţa domnească de la Siret la Suceava, care a devenit pentru mai bine de două secole capitala Moldovei (1388-1566). Atunci s-au ridicat curţile domneşti şi biserica Mirăuţi (prima catedrală mitropolitană), Cetatea Şcheia (ridicată în vest, dărâmată în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, 1400-1432) şi Cetatea de Scaun a Sucevei, cu ziduri înalte de 10 m şi groase de 2 m, cu turnuri de apărare la colţuri, care timp de trei secole, a avut un însemnat rol politic şi militar.

Imagine cu Cetatea de Scaun a Sucevei, 2022.
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO
În secolele XV-XVII, Suceava a funcţionat ca un mare oraş, care concentra cca 20.000 de români, cca 3.000 de armeni şi câteva mii de saşi, italieni, evrei, ungari ş.a., aşa cum reiese din însemnările misionarului franciscan Marcon Bandini, stabilit în Moldova, în 1644, unde se încrucişau marile drumuri comerciale - dinspre Liov, oraşele transilvănene şi Iaşi - şi unde se concentrau mărfurile aduse de negustori din Polonia, Rusia, Veneţia, Grecia, Poarta Otomană ş.a., fiind, totodată cel mai important punct vamal al Moldovei, potrivit lucrării "Enciclopedia Geografică a României" (Editura Enciclopedică, 2002).
Apogeul strălucirii meleagurilor sucevene medievale a fost atins în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), când au fost emise numeroase hrisoave domneşti referitoare la organizarea administrativă, juridică, fiscală, militară, comercială, la dezvoltarea economică şi culturală a acestor zone, la apărarea teritoriului. Astfel, Ştefan cel Mare a extins şi întărit Cetatea Sucevei, devenind practic de necucerit, a construit numeroase edificii laice şi religioase (Putna, prima ctitorie a domnului Ştefan, Voroneţ, Pătrăuţi, ş.a.), a creat, tot la Putna, ateliere de lucrat broderii, ţesături, podoabe, a pus bazele istoriografiei româneşti, prin elaborarea la Cancelaria domnească a unor preţioase lucrări referitoare la epoca sa ("Letopiseţul anonim al Moldovei", "Cronica moldo-germană").
.jpg)
Foto: (c) SILVIA MARCU / AGERPRES FOTO
Urmaşii săi - Bogdan cel Orb (1504-1517), Ştefăniţă Vodă (1517-1527), dar mai ales Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546) - au continuat opera acestuia, prin construirea, refacerea sau doar prin împodobirea lăcaşelor de cult cu picturi interioare şi exterioare, cum sunt cele de la Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Humor, etc.
În 1564, Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561; 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iaşi. Suceava a rămas, în continuare, un important centru cultural, meşteşugăresc şi comercial al Moldovei, unii domni preferând să îşi stabilească tot aici reşedinţa. Astfel, Aron Vodă Tiranul (1592-1595) a readus reşedinţa la Suceava, iar Ieremia Movilă (1595-1600) a reparat cetatea şi a repus-o în funcţiune.
La 21 mai 1600, Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, a reuşit să ocupe Cetatea Sucevei, luând în stăpânire şi Moldova, realizând pentru prima dată strângerea la un loc, sub acelaşi sceptru, a Ţării Româneşti, Transilvaniei şi a Moldovei. La 27 mai 1600, într-un hrisov emis la Iaşi, afirmând noua realitate politică, se intitula: "Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei", potrivit amplei lucrări "Istoria românilor" (vol. IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001).

Cetatea de Scaun a Sucevei, construită în timpul domniei lui Petru I (1375 - 1391).
Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU/AGERPRES FOTO
Fără a mai atinge nivelul epocii Ştefan cel Mare - Petru Rareş, Suceava a cunoscut în vremea lui Vasile Lupu (1634-1653) un nou moment de înflorire economică şi culturală, după care a urmat declinul favorizat de distrugerile provocate de războaiele turco-polone.
***
Întemeierea Moldovei a avut loc cu circa o jumătate de secol mai târziu decât a Ţării Româneşti. După retragerea tătarilor din 1242, aceştia au păstrat totuşi sub stăpânirea lor ţinutul dintre Carpaţi şi Nistru. De aici, ei atacau frecvent, trecând munţii, Transilvania şi Ungaria, prădând, arzând şi luând robi. Regii Ungariei au purtat mai multe războaie cu ei, unul dintre ele fiind acela din 1343, când regele Ludovic, urmaşul lui Carol Robert de Anjou, a trimis o armată puternică din care făceau parte şi români maramureşeni, sub comanda voievodului lor Dragoş. Tătarii au fost înfrânţi şi siliţi să se retragă peste Nistru. Însă, pentru ca aceştia să nu se mai întoarcă şi ca hotarele Transilvaniei să fie păzite în permanenţă, regele a hotărât, se pare în 1353, să întemeieze la răsărit de Carpaţi, o provincie nouă - Moldova, numită astfel după râul Moldava; în fruntea ei a fost aşezat Dragoş, voievodul maramureşean, potrivi lucrării "Scurtă istorie a românilor" (Constantin C. Giurescu, Dinu G. Giurescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977).
Dragoş a domnit timp de doi, fiind îngropat la ctitoria sa de la Volovăţ. I-a urmat fiul său, Sas, a cărui domnie s-a întins pe o perioadă de patru ani. În 1359, când fiul său, Balc, trebuia să preia conducerea Moldovei, un alt voievod român, Bogdan, a venit tot din Maramureş. Acesta era de mai mult timp în conflict cu regele Ungariei, pentru că încălcarea drepturilor populaţiei autohtone. Primit bine de locuitorii Moldovei, el l-a forţat, prin lupă, pe Balc, să renunţe la tron şi să se retragă peste munţi. Cu ajutorul localnicilor, Bogdan a putut să respingă mai multe atacuri ale oştii lui Ludovic, care voia să-l repună la conducere pe Balc.
La 2 februarie 1365, regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, cu asentimentul reginei mame şi cu sfatul prelaţilor şi baronilor regatului, a acordat fiilor lui Sas (Balc, Drag, Dragomir şi Ştefan), drept compensaţie pentru bunurile pierdute în Moldova şi răsplată pentru eforturile depuse în lupta prin care se urmărea recucerirea Moldovei, averile confiscate în Maramureş, ce aparţinuseră lui Bogdan şi fiilor săi (jumătate din domeniul Cuhea cu satele Ieud, Bocicoiel, amândouă Vişaele, Moisei, Borşa, Sălişte şi Săcel). Acest act a confirmat incapacitatea regelui Ungariei de a recuceri Moldova şi, implicit, independenţa noului stat. ("Istoria României în date", Editura Enciclopedică, 1971).
Frate şi urmaş al lui Petru I Muşat (1375-1391), Roman I (1391-1394) a desăvârşit unitatea teritorială a Moldovei. În hrisovul din 30 martie 1392, el se intitula: "Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei de la munte până la mare." Prin încorporarea formaţiunilor din sudul ţării, Moldova a devenit un stat pontic, ceea ce i-a influenţat în mod decisiv istoria, notează lucrarea "Istoria românilor" (vol. IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 80 de ani de la moartea medicului Dumitru I. Bagdasar (16 iulie)
Dumitru Ion Bagdasar este considerat părintele neurochirurgiei românești și una dintre cele mai importante personalități ale medicinei românești din secolul XX. S-a născut la 17 decembrie 1893, la Roșiești, în județul Vaslui. A efectuat studiile liceale la Bârlad, apoi a urmat cursurile Facultății de Medicină din București.
Reuniune informală a Consiliului JAI al UE (Dublin, 16-17 iulie)
O reuniune informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) va avea loc în zilele de 16-17 iulie 2026, la Dublin, în Irlanda, țară ce deține în prezent președinția rotativă a Uniunii, informează site-urile irish-presidency.consilium.europa.eu/ și consilium.europa.eu/. Reuniunea va fi prezidat
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 iulie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Atinoghen cu cei 10 ucenici ai săi; Sf. Mc. Iulia Greco-catolice Sf. m. Atinoghen și cei 10 discipoli; Sf. Fecioară Maria, Regina Carmelului Romano-catolice Sf. Fecioară Maria de pe Muntele Carmel Sfântul Sfințit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 iulie
Este a 197-a zi a anului 2026. Au mai rămas 168 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 46 m și apune la 20 h 57 m. Luna răsare la 08 h 00 m și apune la 22 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Forest Whitaker împlinește 65 de ani (15 iulie)
Forest Steven Whitaker, actor, producător și regizor, a câștigat un premiu Oscar pentru interpretarea sa în rolul dictatorului ugandez Idi Amin din filmul 'The Last King of Scotland' (2006), a câștigat un Glob de Aur și un premiu BAFTA. Este al patrulea afro-american care câștigă un premiu Oscar pentru Cel mai bun actor, urm&aci
15 iulie - Ziua mărcii poștale românești
Ziua mărcii poștale românești este marcată în fiecare an la 15 iulie, dată la care în anul 1858, a fost tipărită prima emisiune de mărci poștale românești, intitulată 'Cap de bour', un simbol de referință în istoria poștală a României, potrivit https://romfilatelia.ro.
15 iulie - Ziua mondială a competențelor tinerilor (ONU)
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat, în 2014, data de 15 iulie drept Ziua mondială a competențelor tinerilor, pentru a celebra importanța strategică a dotării tinerilor cu competențe pentru angajare, muncă decentă și antreprenoriat. (sursa: https://www.un.org/) De atunci, evenimentele de Ziua
A 5-a ediție a Summitului Ucraina - Europa de Sud-Est (Kiev, 15 iulie)
Cea de-a 5-a ediție a Summitului Ucraina - Europa de Sud-Est, un format lansat în 2023, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, are loc la Kiev, la 15 iulie 2026, conform presidency.ro. La Summitul de la Kiev participă și președintele României
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Chiric și Iulita; Sf. Vladimir, luminătorul Rusiei Greco-catolice Sf. m. Chiriac și mama sa Iulita Romano-catolice Ss. Bonaventura, ep. înv.; Vladimir Sfântul Mucenic Chiric și mama sa, Sfânta Mucenică Iulita,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 iulie
Este a 196-a zi a anului 2026. Au mai rămas 169 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 45 m și apune la 20 h 58 m. Luna răsare la 06 h 37 m și apune la 21 h 59 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A 9-a Conferință de aderare cu Albania (14 iulie)
Cea de-a 9-a Conferință de aderare a UE cu Albania va avea loc la Bruxelles, la 14 iulie 2026, cu scopul de a închide provizoriu o parte din capitolele de negociere de aderare, potrivit site-ului consilium.europa.eu/. Este vorba despre închiderea provizorie a negocierilor privind capitolele 25 (Știință și c
A 28-a Conferință de aderare cu Muntenegru (14 iulie)
Cea de-a 28-a reuniune a Conferinței de aderare cu Muntenegrul va avea loc la Bruxelles, la 14 iulie 2026, cu scopul de a încheia provizoriu o parte din capitolele de negocierile de aderare, informează consilium.europa.eu/. Este vorba despre încheierea provizorie a negocierilor privind capit
Consiliul Afaceri Generale al UE; prioritățile președinției irlandeze și statul de drept, pe agendă (14 iulie)
Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene se reunește la 14 iulie, la Bruxelles, pentru a discuta, între altele, prioritățile președinției irlandeze, statul de drept sau simplificarea normelor Uniunii etc. Se așteaptă și adoptarea de concluzii privind evaluarea anuală a a statului de drept, informează site-ul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 iulie
Ortodoxe Sf. Ap. Achila; Sf. Mc. Iust și Iraclie; Sf. Cuv. Nicodim Aghioritul Greco-catolice Sf. ap. Aquila, din cei 70; Sf. aep. Iosif Mărturisitorul Romano-catolice Sf. Camil de Lellis, pr. Sfântul Apostol Achila este pomenit în c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 iulie
Este a 195-a zi a anului 2026. Au mai rămas 170 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 44 m și apune la 20 h 58 m. Luna răsare la 05 h 13 m și apune la 21 h 24 m. Lună Nouă la 12 h 43 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)







