Școala românească este împinsă spre 'ruină' prin 'nepăsare', 'improvizație' și decizii luate de oameni care nu înțeleg nici realitatea din clase, nici viitorul unei țări, a declarat, luni, rectorul Universități Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, Mihnea Costoiu, care a susținut că 2026 este 'cel mai greu' an al instituției de învățământ superior din ultimii 15.

'Trăim o perioadă foarte grea în educație. Sunt ani buni în care bugetul educației nu a fost unul prea generos, dar, de doi ani, școala este pusă la zid, școala este umilită. Vreau la acest început de an universitar să îmi cer scuze cadrelor didactice din universitate pentru faptul că anul acesta vom începe cu mai multe constrângeri, cel mai greu an al universității din ultimii 15 ani. Deși am făcut eforturi și am luat decizii înțelepte și în anii trecuți, din nefericire, anul acesta, universitatea este nevoită să adopte noi măsuri în contextul bugetar și asta deși universitatea dispune de resurse. Prima dată în ultimii 15 ani când suntem nevoiți să facem asta. De doi ani, școala a fost împinsă pe scări ca și ruda săracă. Este timpul să spunem lucrurilor pe nume: școala românească este împinsă spre ruină prin nepăsare, improvizație și decizii luate de oameni care nu înțeleg nici realitatea din clase, nici viitorul unei țări', a afirmat rectorul, în cadrul festivității de deschidere a noului an universitar.

Potrivit acestuia, școlile se confruntă cu lipsuri elementare, profesorii sunt epuizați și prost plătiți, iar elevii sunt obligați să învețe, uneori, în condiții necorespunzătoare.

'Cum putem vorbi despre performanță când școlile se confruntă cu lipsuri elementare, profesorii sunt epuizați și prost plătiți, iar elevii sunt obligați să învețe, uneori, în condiții care umilesc orice pretenție de modernitate? Guvernul României a decis ca deficitul bugetar să fie salvat de educației. Așa zisa reformă a constat în reducerea a 30.000 de locuri de muncă în întregul sistem bugetar iar 15.000 dintre aceste sunt în educație', a completat rectorul.

În opinia sa, educația este tratată ca o cheltuială 'incomodă', în timp ce statul găsește resurse importante pentru apărare și pentru achiziția unor echipamente moderne. Siguranța națională este esențială, a subliniat Costoiu, completând că trebuie să se înțeleagă însă că nici cele mai sofisticate sisteme, nici cele mai scumpe tehnologii nu valorează nimic fără oameni pregătiți să le utilizeze.

'Putem cumpăra avioane, sisteme informatice, echipamente militare de ultimă generație și infrastructură digitală. Putem cheltui miliarde pe tehnologie, dar, dacă nu investim în formarea resursei umane, toate aceste achiziții riscă să devină simple obiecte scumpe, folosite ineficient sau chiar abandonate', a explicat rectorul.

El a punctat că tehnologia fără specialiști este doar decor, iar echipamentul fără instruire este risipă și investiția fără oameni capabili să o valorifice este o demonstrație de prost management.

'Este absurd să finanțăm masiv obiecte și să subfinanțăm oamenii care trebuie să le folosească. Nu poți construi o apărare modernă ignorând școala. Nu poți avea securitate cibernetică fără informaticieni bine pregătiți. Nu poți folosi sisteme complexe fără ingineri, tehnicieni, cercetători și cadre instruite permanent. Nu poți vorbi despre modernizare atunci când lași formarea profesională în urmă', a transmis Mihnea Costoiu.

Conform acestuia, de prea multe ori, autoritățile confundă modernizarea cu achiziția.

'Cumpără tehnologie, inaugurează proiecte și prezintă cifre impresionante, dar uită tocmai elementul decisiv: omul. Un echipament performant nu înlocuiește competența. Un calculator nu înlocuiește profesorul. O platformă digitală nu produce educație de una singură. O armă modernă nu garantează siguranța fără personal bine pregătit. Această abordare este nu doar superficială, ci și periculoasă. Fără investiții constante în educație și în formarea specialiștilor, vom ajunge să importăm competență, să depindem de experți din exterior și să plătim de mai multe ori pentru aceeași lipsă de viziune. Vom cumpăra tehnologie cu bani publici, dar nu vom avea oameni suficient de bine pregătiți pentru a o întreține, adapta și utiliza', a spus Costoiu.

Adevărata forță a unei țări nu stă doar în armele pe care le cumpără, în clădirile pe care le ridică sau în tehnologia pe care o afișează, ci în oamenii care știu să gândească, să creeze, să repare, să protejeze și să inoveze, a mai subliniat el.

'Finanțarea apărării, a tehnologiei și a infrastructurii moderne trebuie însoțită obligatoriu de finanțarea educației și a formării profesionale. Altfel, vom avea echipamente de secol XXI și competențe pregătite după metode de secol trecut. O țară care cumpără tehnologie, dar nu își formează oamenii, nu se modernizează, doar își ascunde incompetența în spatele unor echipamente scumpe. O țară în război, la granița noastră, a decis anul acesta să crească salariile profesorilor universitari și bursele studenților. Este în război și a înțeles cât de importanți sunt oamenii pregătiți. Nu avem nevoie doar de echipamente moderne, ci de oameni capabili să le folosească', a menționat rectorul.

'Distinși decidenți, educația nu este o cheltuială. Este fundația unei societăți. Dacă fundația este putredă, întreaga construcție se prăbușește: economia, sănătatea, administrația, însăși democrația și încrederea dintre oameni', a conchis rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București. AGERPRES/(A - redactor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)