Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) trebuie să militeze pentru democrație, nediscriminare, obiectivitate și transparență și să construiască rețele de tineri profesioniști, având o echipă de elită, cu obiective comune în cercetare și educație, a declarat președintele acestei instituții, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, joi, într-o conferință prilejuită de aniversarea a 90 de ani de la înființarea instituției.

'Aș dori să fie o academie în mijlocul societății, cu membri modele de urmat pentru generații mai tinere, atât în plan personal, cât și instituțional, o academie cu participare activă la deciziile care privesc cercetarea și educația, adică să fim luați și noi în considerare la astfel de decizii, o academie care să militeze pentru democrație, nediscriminare, obiectivitate, transparență, o academie (...) recunoscută ca lider pe anumite domenii de ale cunoașterii (...), o academie care a construit și construiește rețele de tineri profesioniști, specializați pe domenii, sprijiniți și îndrumați către performanță, o academie care să coaguleze inițiative, indiferent de unde provin, să le susțină și să le pună în practică', a afirmat Doina Banciu.

Doina Banciu a punctat că AOSR trebuie să militeze pentru recunoașterea valorilor, pentru cultură și știință, educație, cooperare și colaborare constructivă, progres economic și social.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Aceasta este de părere că Academia Oamenilor de Știință din România are o echipă de elită, cu obiective comune în cercetare și educație, oameni apreciați, respectați și recunoscuți ca lideri în mediile în care activează.

La rândul său, vicepreședintele AOSR Viorel Jinga a declarat că instituția reprezintă 'un pilon de susținere' în ansamblul domeniilor de activitate de referință românești și 'un promotor al perfecționării continue'.

El a opinat că, prin programele și proiectele actuale și viitoare ale Academiei Oamenilor de Știință din România, prin implicare și susținere, precum și prin extinderea mai largă a cooperărilor instituționale naționale și, mai ales, internaționale, România se va menține pe harta mondială a creativității, inovării și cercetării, pentru a se readapta în permanență cerințelor și provocărilor din ce în ce mai numeroase la început de mileniu trei.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Anton Hadăr, vicepreședintele al Academiei Oamenilor de Știință din România, apreciază că, la 90 de ani de la înființare, instituția este 'vie și vizibilă' și le-a transmis celor care consideră că academiile de țara noastră sunt mai degrabă 'ofertante de sinecuri' să se uite la componența secțiilor AOSR.

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, a transmis mesajul premierului Marcel Ciolacu, punctând că motorul inovației de care beneficiază societatea, cetățenii, mediul de afaceri este cercetarea științifică, de aceea, cooperarea între Guvern și mediul academic este esențială pentru progresul economic, social și tehnologic al oricărei țări.

'Ca Guvern avem nevoie de sprijinul și participarea dumneavoastră la elaborarea și implementarea strategiilor naționale de dezvoltare și a strategiilor sectoriale. (...) Trăim vremuri (...) care ne obligă să fim mai proactivi, să ieșim din modul obișnuit de a face lucrurile, pentru că, iată, apar provocări și riscuri noi, cărora suntem obligați să le facem față pentru a putea realiza transformările care sunt necesare pentru societate', a adăugat Radu Oprea.

Pe de altă parte, reprezentantul Academiei de Științe Juridice din România, Bogdan Ciucă, a tras un semnal de alarmă privind necesitatea promovării elitelor, în contextul nevoii de lideri în societatea românească.

Ion Bruckner, vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale, a semnalat că instituția pe care o reprezintă va împlini 90 de ani în toamnă, ce poate reprezenta pentru un om o vârstă înaintată, însă o etate 'fragedă' pentru o astfel de entitate științifică, care mai are multe de făcut.

În opinia președintelui Consiliului Național al Rectorilor din Republica Moldova, Emil Ceban, numai un forum științific de înaltă calitate poate menține, 'în aceste timpuri grele', educația, cercetarea și cultura.

'Și noi am trecut prin probleme foarte mari și, practic, la ultimele alegeri ale Academiei de Științe, prin întinerirea membrilor și membrilor corespondenți și academicieni, am putut păstra Academia de Știință. Era pe cale de dispariție. (...) Republica Moldova nu poate exista fără susținerea României, Uniunii Europene', a spus Emil Ceban, precizând că țara sa derulează mai multe proiecte de cercetare cu România, finanțate de Ministerul Cercetării de la București.

Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a declarat, în contextul în care agenția aniversează 136 de ani de la înființare, că sunt multe similitudini între profesia de jurnalist și cea a oamenilor de știință, deoarece ambii profesioniști sunt într-o 'permanentă căutare', și a semnalat nevoia gazetarilor de a fi sprijiniți în demersul lor de a informa.

'Chiar dacă uneori tindem să căutăm distincții destul de vizibile între profesia de jurnalist și a dumneavoastră, de oameni de știință, există și multe similitudini - atât jurnalistul, cât și dumneavoastră suntem în permanentă căutare, suntem în permanentă cercetare și la un punct ajungem să ne întâlnim. Noi, ca jurnaliști, vom avea întotdeauna nevoie de sprijinul dumneavoastră, un jurnalist nu are cum să perceapă toate detaliile oricărui domeniu', a explicat Claudia Nicolae.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Academia Oamenilor de Știință din România a oferit o diplomă aniversară AGERPRES. Totodată, cu prilejul evenimentului, a fost lansată cartea 'Istoria Academiei Oamenilor de Știință din România, 1996-2024, Volumul III', semnată de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președinte de onoare al AOSR, și Ionuț Cojocaru și a fost susținut un moment muzical. AGERPRES/(A - redactor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO