Un număr de 1.391 de unităţi de învăţământ vor beneficia de finanţare în cadrul Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar.

Ministerul Educaţiei a anunţat joi că a finalizat selecţia proiectelor ce urmează a fi finanţate în prima etapă a Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS).

"Au fost depuse 1.474 de cereri de finanţare, dintre care 1.431 au fost declarate eligibile. (...) Pentru a veni cât mai rapid şi mai eficient în sprijinul solicitărilor comunităţii şcolare, deşi iniţial era prevăzută finanţarea a 750 de unităţi de învăţământ în această primă fază, Ministerul Educaţiei a decis să selecteze şi să finanţeze toate proiectele care îndeplinesc condiţiile de finanţare conform metodologiei. Astfel, toate cele 1.391 de unităţi de învăţământ care au obţinut minimum 6/10 puncte vor fi invitate să încheie contracte de finanţare în perioada următoare şi vor avea la dispoziţie trei ani pentru a atinge obiectivele propuse", precizează Ministerul Educaţiei într-un comunicat remis presei.

În cadrul PNRAS sunt eligibile toate unităţile de învăţământ cu risc ridicat şi mediu de abandon şcolar.

Dintre cele 1.391 unităţi de învăţământ 1.114 sunt din mediul rural (80%) şi 277 din mediul urban (20%).

"Valoarea totală a granturilor finanţate este de peste 191 milioane euro + TVA; valoarea medie/grant este de 138.000 euro + TVA", susţine aceeaşi sursă.

Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar este cuprins în cadrul Proiectului Naţional de Reformă "România Educată" şi a fost aprobat de Comisia Europeană pentru finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu o valoare de 543 milioane euro. Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE), care stă la baza implementării programului, este un instrument dezvoltat şi pilotat de Ministerul Educaţiei cu sprijinul Băncii Mondiale şi cu finanţare prin Instrumentul de asistenţă tehnică DG REFORM al Comisiei Europene.

"PNRAS reprezintă răspunsul Ministerului Educaţiei la problematica părăsirii timpurii a şcolii şi a abandonului şcolar, se adresează elevilor aflaţi în risc de abandon, în special elevi aparţinând grupurilor vulnerabile, elevi aparţinând minorităţii rome, elevi din mediul rural şi urban mic, elevi cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale (CES), elevi din comunităţi dezavantajate economic, copii în risc de excluziune socială pe fondul sărăciei, lipsa locuinţei, familie monoparentală, familii dezorganizate, elevi expuşi altor riscuri sociale", se mai arată în comunicat.

Conform practicilor internaţionale, PNRAS utilizează trei pârghii pentru a fi sustenabil:

* autonomia şcolii în utilizarea resurselor - granturile vor fi implementate direct de către unităţile de învăţământ, în colaborare cu comunitatea locală;

* răspundere pentru rezultate - sunt stabilite ţintele ce trebuie atinse la nivel de şcoală: o rată mai mare de înscriere, o rată mai mică de absenteism, o rată mai mare de participare la examenele naţionale, un procent mai mare de elevi care reuşesc să promoveze examenul de final de ciclu cu cel puţin nota 6;

* evaluare - monitorizarea elevilor detectaţi în risc de abandon pentru a fi sprijiniţi prin planuri individuale de învăţare. AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dãdârlat)