Lucrările de consolidare şi restaurare a Palatului Universităţii din Bucureşti, care au intrat în linie dreaptă odată cu semnarea contractului de proiectare şi execuţie, urmează să fie finalizate în cinci ani şi jumătate.

Universitatea din Bucureşti a anunţat, printr-un comunicat de presă, că a semnat, joi, cu Compania Naţională de Investiţii, aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, contractul de proiectare şi execuţie pentru aceste lucrări, investiţia ridicându-se la 317,60 de milioane de lei.

Unul dintre monumentele emblematice ale oraşului, clădirea va intra în lucrări de consolidare, restaurare, se vor face modificări funcţionale, vor fi reabilitate instalaţiile şi se vor conserva şi pune în valoare vestigiile arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spaţiu muzeal.

Prin aceste acţiuni de restaurare vor fi puse în valoare inclusiv ruinele Academiei Domneşti pe care este ridicată clădirea Palatului Universităţii, marcând astfel 328 de ani de continuitate educaţională în acest spaţiu.

Lucrarea va fi realizată prin Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, iar Universitatea din Bucureşti va contribui la efortul financiar cu 2,37 de milioane de lei.

Acţiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spaţii de învăţământ moderne pentru studenţii Universităţii din Bucureşti, să înlăture riscul degradării sau distrugerii clădirii şi, odată cu acestea, să întărească contribuţia culturală, istorică şi simbolică a acesteia la patrimoniul cultural naţional.

Lucrările de construcţie la Palatul Universităţii, realizate după planurile arhitectului oraşului şi, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată şi inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica - Budeşti.

Clădirea Universităţii din Bucureşti, înaltă de şase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească, prima şcoală superioară din Ţara Românească.

La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.

La decorarea faţadelor acestui monument de arhitectură a lucrat şi sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central.

În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.

În anul 2017, arheologii de la Muzeul Municipiului Bucureşti şi de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", implicaţi în săpăturile din curtea Universităţii din Bucureşti, asistaţi de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparţinut vechii Academii Domneşti de la Sfântul Sava.

Peste 10.000 de studenţi învaţă, în prezent, în clădirea situată în Bulevardul Regina Elisabeta. Totodată, în Palatul Universităţii se află şi Sala de Lectură a Bibliotecii Facultăţii de Litere, sedii ale mai multor asociaţii studenţeşti şi Asociaţia Alumni a Universităţii din Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Cseke Attila: Ministerul Dezvoltării restaurează Palatul Universităţii din Bucureşti