Părinţi şi cadre didactice din diferite comune ale judeţului Tulcea participă, în această perioadă, la sesiuni de informare susţinute de specialişti din judeţul Constanţa pentru a veni în sprijinul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) şi a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă părinţii acestor copii, în contextul în care reţeaua de specialişti ai statului este insuficient dezvoltată.

Proiectul "Împreună", iniţiat de asociaţia euRespect, a început anul trecut şi are trei componente, amenajarea unui cabinet de logopedie dotat cu materiale adaptate copiilor cu sau fără CES, sesiuni de informare pentru cadrele didactice şi sesiuni de sprijin pentru părinţi.

Foto: (c) Asociaţia euRespect

"Am încercat să creăm un spaţiu al dialogului, al unei comunicări care să ne ajute pe toţi să lucrăm mai eficient cu aceşti copii, să le înţelegem mai bine nevoile şi să-i însoţim cu mai multă empatie şi compasiune pe drumul acesta pe care-l au de parcurs în şcoală şi în viaţă. Nu este un proiect de anvergură, dar avem convingerea că va fi un proiect de impact direct proporţional cu numărul cadrelor didactice care au participat la sesiunile de formare", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele asociaţiei euRespect, Gentilia Zenovei-Balaban.

Cabinetul de logopedie a fost amenajat în grădiniţa din satul Jurilovca, iar sesiunile de informare a cadrelor didactice din comunele Ceamurlia de Jos, Sarichioi şi Jurilovca se apropie de final, ele fiind susţinute de psihologul clinician al centrului Suita din Constanţa, Ionuţ Ivăncescu.

"În comunităţile mai mici, putem face lucrurile să funcţioneze mai repede. Am încercat asemenea proiecte în judeţul Constanţa şi am dat peste uşi închise. Sperăm să creăm un model cu rezultate concrete şi să perpetuăm acest model şi în alte judeţe. Acum, suntem extrem de puţini pregătiţi să lucrăm cu copiii cu CES, dar ce m-a bucurat a fost dorinţa de a descoperi, de a învăţa. Am fost sunat în privat de profesori care nu au putut ajunge la curs, dar care au cerut detalii. Acest lucru care m-a bucurat, pentru că ăsta ne este scopul, ca informaţia să ajungă la cât mai multe persoane", a afirmat psihoterapeutul, Ionuţ Ivăncescu.

Cursurile cu cadrele didactice din cele trei comune tulcene au avut la bază situaţiile întâmpinate în clase, iar pe baza lor profesorii au primit recomandări.

"În acest an şcolar, mi-am dat seama că în clasă am doi copii speciali, unul din spectrul autist, iar celălalt din spectrul ADHD. Primul lucru cu care m-am confruntat a fost un caz de furie exagerată. La un moment dat, copilul se şi bloca şi trebuia intervenit. Accesele acestea de furie se manifestau prin a lovi cu pumnul în perete şi a rămâne blocat. Am învăţat de la cursuri şi am aplicat modalităţile recomandate de terapeuţi. Au funcţionat şi pot spune că suntem pe drumul cel bun. Celălalt copil aştepta semnul meu înainte de a începe orice activitate şi validarea după fiecare cerinţă. Rămâne în urmă şi îi acord timp suplimentar", a afirmat profesoara Mirela Popov de la şcoala generală din comuna Ceamurlia de Jos.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Cursurile de consiliere pentru cadrele didactice au fost găzduite de şcoala generală din comuna Jurilovca, acolo unde, din 343 de elevi, 21 au certificate CES.

"Avem norocul să avem în şcoală un profesor itinerant, un profesor consilier şcolar şi un logoped. Cu ajutorul lor, facem programe adaptate nevoilor acestor copii. Sunt puţine cursurile care ating aceste obiective ale şcolii şi la care participă specialişti. Avem 21 de copii cu certificate CES, dar sunt mulţi elevi ai căror părinţi refuză să-i diagnosticheze, elevi care nu sunt integraţi în totalitate şi care au nevoie de terapie şi de o altfel de abordare la sala de curs. Părinţii spun că nu e nicio problemă şi refuză să accepte ideea că copilul lor este unul special şi are nevoie de o abordare diferită", a declarat directorul şcolii generale din comuna Jurilovca, Sofica Belu.

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) a eliberat circa 320 de certificate CES anul şcolar trecut, după o procedură care a început uneori de la observaţiile cadrelor didactice.

"Este o realitate faptul că avem posturile normate şi sunt normate la un număr foarte mare de copii. Numai dacă mă gândesc la colega mea de aici (din Jurilovca - n.r.), are un post care e alcătuit din şapte sau opt unităţi şcolare. Trebuie să împartă 14 ore de consilier în opt şcoli. Dacă în Jurilovca are şase ore, iar dumneavoastră aveţi 10 copii cu CES, nici măcar într-o săptămână nu se poate ocupa de toţi. Dar să nu uităm că alţi 300-400 de elevi din aceste şcoli au nevoie de consilier, că este nevoie de prevenţie. Este greu, pentru că sistemul încă nu e pregătit pentru a lucra la un nivel foarte înalt pentru a obţine rezultatele pe care ni le dorim, dar e bine că se fac paşi mărunţi", a declarat directorul CJRAE, Carmina Lidia Butoi.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Ea a semnalat faptul că în ultima perioadă cazurile de copii cu CES sunt tot mai grave şi a subliniat nevoia de empatie din partea tuturor celor aflaţi în apropierea persoanelor cu situaţii deosebite.

"Sunt cazuri din ce în ce mai grave, copii cu un coeficient de inteligenţă şi un nivel de dezvoltare din ce în ce mai scăzut, mulţi copii cu tulburări din spectrul autist. Timpul este prima resursă care ne lipseşte. Nu toţi părinţii înţeleg situaţia în care sunt familiile copiilor cu CES şi nu toţi copiii acceptă această diversitate şi faptul că, având în clasă un copil cu CES, proprii lor copii nu au parte poate de acel nivel de educaţie la care se aşteaptă şi nici de atât de multă atenţie din partea cadrului didactic, nu acceptă acele crize şi aici apar discuţii. Cred că trebuie să lucrăm foarte mult pentru sensibilizarea părinţilor", a adăugat Carmina Lidia Butoi.

În opinia ei, principala provocare a specialiştilor din domeniu este lipsa resursei umane.

"Dacă am avea resursa necesară, legislaţia nu ar avea hibe prea mari. Din păcate, resursa lipseşte, nu sunt consilieri în fiecare unitate şcolară, nu sunt consilieri itineranţi, cadrele didactice nu sunt pregătite să lucreze cu aceşti copii. Trebuie investit în resursa umană", a menţionat directorul CJRAE.

Pe lângă problemele legate de resursa umană specializată, parcursul dificil necesar obţinerii certificatului CES este o altă provocare, de data aceasta pentru părinţi.

Practic, un părinte care doreşte să obţină un certificat CES pentru copil, adică 500 de lei pe lună, obţine fişa psihopedagogică de la profesor, apoi trebuie să sune la un neuropsihiatru şi un psiholog pentru programarea evaluării. În baza trimiterii obţinute de la medicul de familie pentru evaluarea neuropsihiatrică, cu fişa psihopedagogică şi adeverinţa de elev luate de la şcoală, el trebuie să meargă cu cel mic la evaluare.

În caz de posibil CES, părintele trebuie să facă un nou drum la CJRAE cu certificatul primit în urma evaluării, solicită o anchetă socială de la primărie şi o fişă medicală de la medicul de familie, iar apoi depune dosarul la CJRAE. Abia această instituţie evaluează copilul şi emite certificat CES, iar apoi centrul alocă profesor de sprijin şi logoped pentru elev. Aceştia, împreună cu dirigintele sau învăţătorul, realizează programa adaptată pentru copilului.

Chiar dacă certificatul CES facilitează accesul la educaţie, puţini părinţi din mediul rural îşi permit din punct de vedere financiar să facă toţi paşii impuşi de legislaţie şi tot drumul devine imposibil atunci când copilul are doar un singur părinte.

"La centrul nostru, vin mai mult părinţi din mediul urban. Părinţii din mediul rural vin mai neclarificaţi, ei având mai puţin acces la informaţii. Mulţi vin sprijiniţi de primării şi chiar au fost cazuri în care autoritatea locală a asigurat transportul copiilor", a declarat Geanina Stasencu, coordonatoarea Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, o altă instituţie care are drept obiective adaptarea şcolară şi integrarea socială a copiilor.

Puţini sunt părinţii care şi-au dat seama că este foarte uşor să rămâi într-o fază de negare sau de frustrare şi mai greu este să lupţi şi să încerci să schimbi mentalităţile, dar iniţiatoarea proiectului din Jurilovca face parte dintre ei.

"Când copilul meu a primit acest diagnostic de tulburare din spectrul autist pe o bucată de hârtie, am simţit efectiv că ne aflăm pe marginea unei prăpăstii şi nu ştim ce ne aşteaptă. A fost o perioadă foarte dificilă pentru noi aşa cum e cu siguranţă pentru toţi părinţii care au copii foarte mici şi îşi dau seama că acolo e o problemă pe care nu o pot înţelege şi pe care nu ştiu cum să o gestioneze. Îşi dau seama că nu e o nicio structură de suport pentru ei şi că nu au foarte multe posibilităţi să comunice cu oameni care să-i îndrume", a menţionat Gentilia Zenovei-Balaban.

Pentru familia ei, speranţa a venit în timpul unei discuţii telefonice.

"Pentru mine, ca părinte, a fost definitoriu când am hotărât să cer ajutor. Ajutorul a venit din partea unei persoane pe care nu am cunoscut-o niciodată, care mi-a răspuns la telefon şi care mi-a vorbit o singură dată două ore la telefon despre noua situaţie în care mă aflu, mi-a explicat ce mă aşteaptă, ce aş putea să fac şi mi-a spus că există foarte multe satisfacţii şi foarte multă lumină şi pe acest drum pe care mergem şi noi. Lucrul acesta mi-a dat putere şi sunt absolut sigură că tipul acesta de conversaţie trebuie să-l avem unii cu alţii, la toate nivelurile, şi când intrăm în şcoală, şi când vorbim cu cadrele didactice, iar tipul acesta de comunicare şi de deschidere cred că ar putea să ne ajute pe toţi să creştem nişte copii mai echilibraţi şi mai fericiţi", a mai spus Gentilia Zenovei-Balaban.

În opinia ei, procesul de facilitare a accesului la educaţie a copiilor cu CES este îngreunat de birocraţie.

"Sunt foarte mulţi actori implicaţi în acest proces de integrare a copiilor cu CES. Fiind foarte mulţi, ajung să-şi îngreuneze parcursul sau situaţia unii altora. Trebuie să simplificăm foarte mult lucrurile şi trebuie să învăţăm să lucrăm împreună. La nivel naţional, totul este legat de birocraţie. (...) Nu ştiu dacă putem să facem foarte multe pentru a schimba un întreg sistem, dar putem vorbi despre asta, putem să ne conectăm, să lucrăm împreună şi, de la nivelul comunităţilor mici, în care încercăm să avem un impact durabil, cred că putem să angrenăm progresiv şi instituţiile responsabile şi poate reuşim să ajungem cu mesajele noastre şi la nivel central. (...) Este nevoie de resurse pentru profesorii de sprijin, ei trebuie să fie prezenţi în şcolile din mediul rural şi să-i ajute pe profesori în sălile de clasă", a menţionat preşedintele asociaţiei euRespect.

Proiectul "Împreună" este susţinut financiar de Fundaţia Orange în cadrul programului "Susţine un ONG" şi continuă la Jurilovca în parteneriat cu şcolile gimnaziale din comunele Ceamurlia de Jos, Sarichioi şi Jurilovca, dar şi cu Primăria comunei Jurilovca.

Foto: (c) Asociaţia euRespect/facebook.com

Sesiunile de informare pentru cadrele didactice s-au încheiat şi urmează să înceapă sesiunile de informare pentru părinţi şi atelierele cu copii. Teoretic, proiectul se va încheia luna viitoare, însă practic el ar putea continua cu sprijinul specialiştilor din municipiul Constanţa.

"Vom discuta pe marginea următoarelor proiecte. Putem contura foarte multe. Unul ar fi ca la Constanţa să construiesc o echipă din cel puţin trei specialişti cu care să revenim o dată la trei luni în judeţ pentru a face evaluare şi programe de integrare pentru aceşti copii", a precizat psihoterapeutul Ionuţ Ivăncescu. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)