O societate din municipiul Tulcea a început demersurile pentru omologarea a două noi materiale ecologice de construcţii după ce, în anul 2019, a obţinut premiul I la Salonul de inventică Ugal Invent, organizat de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, iar anul trecut a mai certificat un nou tip de glasbeton.

Premiul a fost decernat directorilor Ionuţ Tudorache şi Alexandru Lescai care, după opt ani de cercetări, au realizat bolţari sau blocheţi din beton ecologic cu până la 64% sticlă reciclată în compoziţie.

"Deşeul din sticlă este singurul care se poate recicla la infinit, dar în producerea altor sticle. Nu ştiu dacă acum, în România, mai există o unitate care să producă sticlă şi care să aibă nevoie de materie primă. În schimb, deşeurile din sticlă sunt mult mai multe decât capacitatea de producţie. Şi atunci, trebuie să dăm o altă destinaţie acestui deşeu, să îl reciclăm", a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Lescai.

El a mai spus că utilizarea sticlei reciclate în fabricarea bolţarilor salvează albiile râurilor din care se exploatează nisipul şi pietrişul, agregate naturale necesare în procesul de fabricare a materialelor de construcţie clasice.

"După ce am reuşit la Festivalul de inventică din Galaţi, am primit felicitări din toate direcţiile şi am reuşit să ne mărim numărul de produse fabricate, iar cererea este în continuă creştere, pentru că acest tip de beton şi aceste produse sunt cu 25% mai ieftine decât majoritatea produselor clasice", a menţionat Lescai.

La rândul său, directorul societăţii regionale de salubrizare, Ionuţ Tudorache, a precizat că pavelele care conţin sticlă reciclată au fost şi ele certificate anul trecut.

"Avem certificate trei tipuri de pavele. Acest glasbeton a obţinut agrementul tehnic şi mândria noastră este că performanţele sunt de trei până la şase ori mai bune decât aceeaşi clasă de beton care foloseşte agregate naturale. Dacă în mod normal, un tip de beton rezistă la 50 de cicluri de îngheţ-dezgheţ, noi am trecut 150 asemenea cicluri. Pavelele au până la 70% sticlă reciclată în compoziţie", a afirmat Ionuţ Tudorache.

Sticla reciclată folosită în procesul de producere a noilor materiale de construcţii provine de la firma de salubrizare şi este rezultatul activităţii unei instalaţii specifice portavioanelor NATO.

"Firma care ne furnizează materia primă are un imploder specific portavioanelor flotei NATO, imploder care generează trei categorii de produse, înlocuitor de nisip, pietrişul fin şi pietriş, produse cu o oarecare limitare în ceea ce priveşte sustenabilitatea, având în vedere că se exploatează din albiile râurilor. Portavioanele sunt nişte mici oraşe plutitoare care trebuie să respecte principiul 'zero waste', iar pe acelaşi principiu funcţionează şi maşinăria asta. În ea intră sticlă de diferite forme şi dimensiuni, stabileşte un grad de implozie controlată din care rezultă granule din sticlă care seamănă foarte mult cu cioburile de sticlă. Spre deosebire de ele, granulele nu taie. Ele sunt rotunjite la scară industrială şi nu pot răni. Maşinăria nu există nicăieri pe piaţă. Este un produs de nişă care a fost destul de greu de obţinut. Odată ce am învăţat să-l operăm, obţinem rezultate pe bandă rulantă", a declarat directorul fabricii de cărămizi din sticlă, Andrei Gurei.

Produsul care încorporează sticla reciclată are calităţi mai bune decât cele ale majorităţii produselor similare clasice.

"Bolţarii noştri sunt de la 1,5 până la 2,5 mai rezistenţi decât orice produs echivalent, bolţari normali din beton şi pietriş şi poate BCA-ul. La testele de ignifugare, au avut ca rezultat un coeficient de 1,5-2,5. La testele de încovoiere şi despicare, rezultatele sunt foarte bune. Există instalaţii automate care fac aceste teste, dar în limbaj popular vă spun că, dacă dăm drumul unui bolţar clasic de pe remorca unui tractor, el se va sfărâma când va ajunge jos. Un bolţar din sticlă reciclată se va ciobi la un colţişor şi va rămâne integru ca structură", a mai spus Gurei.

Bolţarii şi pavelele din sticlă reciclată sunt doar primele materiale ecologice de construcţie omologate.

"Avem în omologare două tipuri de borduri, dar şi două tipuri de blocuri de beton de 180/ 60/60, tip Lego, foarte uşor de manevrat, ceea ce reduce foarte mult timpul de punere în operă. De exemplu, noi am făcut un siloz într-o zi şi jumătate", a menţionat Ionuţ Tudorache.

Noile materiale ecologice sunt mai ieftine decât cele de pe piaţă cu cel puţin 10%, însă faptul că Tulcea este la marginea ţării impune costuri de transport ridicate pentru cumpărător.

"Suntem mai ieftini în zona noastră. Fiind un material foarte greu, costul transportului este foarte mare pe unitate. Având în vedere că suntem singura facilitate de această mărime din Dobrogea, targetul nostru este această zonă căreia îi adăugăm Galaţi şi Brăila, eventual. Următoarea facilitate de construcţie este Bucureştiul", a mai spus directorul societăţii de salubrizare.

Fabrica de cărămizi din sticlă de la marginea oraşului Tulcea şi-a mărit în ultimul an capacitatea de producţie de la 15 tone pe zi la 80 de tone pe zi, iar pentru aceasta firma privată a atras o finanţare de aproape 1,2 milioane de euro prin instrumentul financiar Investiţii Teritorial Integrate - Delta Dunării.

Au fost achiziţionate utilaje care au fost puse în funcţiune sau urmează să fie instalate, iar numărul angajaţilor a ajuns la şase.

"Eu am lucrat în şantierul naval şi m-am angajat aici acum o lună. Când schimbi utilajele e un pic mai greu, dar m-am obişnuit cu el acum", a afirmat unul dintre operatorii de utilaj, Viorel Timofte.

Cu toate că valoarea investiţiei europene a fost una semnificativă, capacitatea de producţie actuală este insuficientă pentru a onora într-un timp scurt comanda unei firme care vrea să amenajeze un drum ecologic în comuna Sfântu Gheorghe, Delta Dunării.

"Habar nu am cum, dar vreau să facem drumul ăla", a conchis Ionuţ Tudorache. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c)  Luisiana Bîgea / AGERPRES