Ministerul Educaţiei a anunţat joi că a aprobat funcţionarea, începând cu anul şcolar 2021-2022, a şase şcoli pilot, în care se va preda-învăţa în sistem 'blended learning', cu predare alternativă cu prezenţă fizică şi online, la intervale periodice, şi în care se vor utiliza modele noi de evaluare "narativă", în locul celei bazate pe calificative, care "să reducă presiunea" evaluării asupra elevilor, în special în ciclul primar.

"Astfel, în cele şase şcoli-pilot, elevii şi profesorii vor avea parte de un proces de predare-învăţare-evaluare mai apropiat de dorinţele şi nevoile fiecărei comunităţi şi mai apropiat de cerinţele şi exigenţele unui învăţământ modern, de secol XXI, centrat în mod real pe elev. Componenta cea mai importantă pe care o avem în vedere în cadrul pilotărilor este transformarea curriculară, adică modele curriculare şi planuri cadru care să fie adaptate de către şcoli în funcţie de nevoile comunităţii şi de resursele umane şi materiale existente, care să permită proiectarea pe arii de învăţare, nu pe discipline, şi să se concentreze în mod real pe dezvoltarea unor competenţe relevante, dar cu respectarea strictă a obiectivelor curriculare specifice fiecărui ciclu şi a competenţelor din profilurile de formare ale absolventului. Se vor pilota modele de predare-învăţare în sistem 'blended learning', cu predare alternativă cu prezenţă fizică şi online, la intervale periodice, şi modele noi de evaluare narativă, în locul celei bazate pe calificative, care să reducă presiunea evaluării asupra elevilor, în special în ciclul primar", informează Ministerul Educaţiei într-un comunicat remis presei.

De asemenea, vor fi înlocuite tezele semestriale cu un portofoliu semestrial al elevului, construit pe baza unor criterii "clare de evaluare" prezentate fiecărui elev la începutul semestrului, acţiune prin care se urmăreşte evaluarea "reală" a progresului pe durata unui semestru, pornind de la competenţe evaluate iniţial şi la final.

Totodată, la nivel liceal, se va reorganiza materia din trunchiul comun la clasa a XII-a, astfel încât, în semestrul al doilea, să permită elevilor să se concentreze pe materiile care sunt de interes pentru examenele de bacalaureat şi de admitere la facultate, facilitând astfel dreptul elevului de a alege anumite discipline, drept ce poate fi extins ulterior la nivelul întregului ciclu liceal.

"Toate iniţiativele de pilotare aprobate au venit din partea unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, care ştiu cel mai bine care sunt necesităţile şi modalităţile prin care să ofere cele mai bune servicii educaţionale comunităţilor lor. Au fost trimise iniţial 20 de astfel de propuneri, din care cinci nu au finalizat procedura de depunere a documentaţiei, iar din cele rămase unele au propus măsuri care nu necesitau derogări de la reglementările în vigoare sau nu aveau în vedere aspecte care să vizeze modernizarea educaţiei în România", afirmă sursa citată.

Au fost înscrise în programul de şcoli-pilot: Colegiul Naţional 'Gheorghe Lazăr' din Bucureşti, Şcoala Gimnazială 'Dimitrie Cantemir' din municipiul Baia Mare, Şcoala Gimnazială nr. 1 din localitatea Curcani, judeţul Călăraşi, Şcoala Gimnazială 'Ion Neculce' din municipiul Iaşi, Şcoala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu, Şcoala Gimnazială 'Gheorghe Vernescu' din municipiul Râmnicu Sărat, judeţul Buzău.

"Prin acest pas, se marchează începutul unei reforme profunde în domeniul educaţiei din ţara noastră. Pilotarea va fi monitorizată continuu de către Direcţia Generală România Educată, iar modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel naţional, după eventuale adaptări suplimentare. De asemenea, programul de pilotare va continua şi în anii următori, pentru a permite o evoluţie continuă a sistemului de învăţământ, care să reflecte evoluţia rapidă a societăţii în care trăim", se mai arată în comunicatul de presă.

Potrivit aceleiaşi surse, pentru a sprijini acest proces, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este prevăzută finanţarea a 60 de şcoli-pilot în următorii ani, finanţare care să permită inclusiv pilotarea unor modele noi de management al resurselor umane. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)