Preşedintele Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat marţi că instituţia pe care o reprezintă susţine efortul UNESCO pentru asigurarea unui acces echitabil la educaţie, ca mijloc de dezvoltare a unei societăţi democratice, incluzive.

"Susţinem efortul UNESCO pentru asigurarea unui acces echitabil pentru toţi la educaţie, ca mijloc de dezvoltare a unei societăţi democratice, incluzive, pentru a atinge obiectivele stabilite la Reuniunea globală a miniştrilor educaţiei din anul 2020. Sistemele de educaţie trebuie să pregătească şi să dezvolte mecanisme proprii pentru a face faţă situaţiilor de criză precum este aceasta pe care o traversăm şi pentru ca dreptul la educaţie să fie cu adevărat asigurat", a spus Cîmpeanu, marţi, în deschiderea evenimentului aniversar "65 de ani România în UNESCO. Arc peste timp al cooperării România - UNESCO", desfăşurat la Opera Naţională Bucureşti.

Ministrul a arătat că răspunsul la provocările actuale trebuie să se concentreze pe formarea valorilor obţinute prin educaţie şi pentru asigurarea infrastructurii necesare care să permită accesul tuturor la educaţie.

"Eforturile noastre sunt concentrate în direcţia digitalizării educaţiei, a dezvoltării educaţiei timpurii, a reducerii abandonului şcolar, un obiectiv extrem de important, a dezvoltării învăţământului profesional şi tehnic, a reformării guvernanţei sistemului de învăţământului universitar, cu accent pe acele situaţii de inechitate şi pe implementarea intervenţiilor pentru învăţarea remedială. Aceste direcţii de acţiune fac parte integrantă din viziunea proiectului preşedintelui României, 'România Educată', proiect asumat şi de Guvernul României, ca abordare holistică a educaţiei", a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Consilierul prezidenţial Ligia Deca a subliniat că astăzi "cea mai importantă armă pentru pace este educaţia, după cum o reflectă şi motto-ul UNESCO".
 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

"În acest moment, în care trebuie să inovăm pentru a putea ţine pasul cu provocările globale, păstrarea valorilor comune şi promovarea educaţiei pentru dezvoltare durabilă sunt obiective mai importante decât oricând. Declaraţia de la Berlin privind educaţia pentru dezvoltare sustenabilă, adoptată în acest an de către UNESCO, reprezintă o veritabilă punte de legătură între naţiuni în demersurile lor pentru construirea viitorului. Vă asigur că România este pregătită să acţioneze concret şi eficient pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, cu accent pe obiectivul patru privind garantarea unei educaţii de calitate, incluzivă şi echitabilă la toate nivelurile şi, totodată, provocarea oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii", a spus Ligia Deca.

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Daniela Gîtman a salutat înscrierea Peisajului cultural minier Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial chiar în ziua în care ţara noastră aniversează 65 de ani de la aderarea la UNESCO şi s-a angajat în continuarea eforturilor româneşti pentru îndeplinirea altor obiective în acest domeniu.
 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

"Desigur că eforturile noastre de completare a acestei liste cu elemente de patrimoniu românesc vor continua şi în anii următori prin dosare depuse de România, fie individual, cum este 'Ansamblul Monumental Calea Eroilor', realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, fie în comun cu alte state, cum sunt dosarele 'Arta cămăşii cu altiţă', 'Frontierele Imperiului Roman - limesul dunărean şi limesul dacic' sau 'Transhumanţa', ca să dau doar câteva exemple", a punctat Daniela Gîtman.

Senatorul Vasile Dîncu, membru al Comisiei permanente a Senatului şi Camerei Deputaţilor, a evidenţiat contribuţia parlamentarilor români în susţinerea demersurilor României de includere a unor obiective de patrimoniu româneşti în Lista Patrimoniului Mondial şi a făcut apel la unirea eforturilor în acest sens şi pe viitor, indiferent de "simpatiile" politice.
 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

"Am toată convingerea că, împreună, într-o colaborare care să nu ţină seama de nicio simpatie politică, vom reuşi să menţinem România ca partener constant şi serios, cu aceleaşi obiective de dezvoltare durabilă pe care UNESCO le-a definit în Agenda 2030", a spus Vasile Dâncu.
 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Evenimentul aniversar "65 de ani România în UNESCO. Arc peste timp al cooperării România - UNESCO", organizat de Ministerul Afacerilor Externe şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO, a inclus un concert susţinut de Corul Madrigal, prezentarea filmului "De două ori 65", o expoziţie cu lucrări de artă plastică - "Patrimoniu în 65 de ilustraţii plastice" şi expoziţia foto-documentară din arhiva diplomatică - "România şi UNESCO, arc peste timp".
 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

***

La 27 iulie 1956, România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), constituită la 16 noiembrie 1945, la Paris, potrivit www.mae.ro.

Comisia Naţională a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) a fost înfiinţată încă de la data aderării ţării noastre la această instituţie internaţională, în 1956, iar Delegaţia Permanentă a României pe lângă UNESCO a fost înfiinţată doi ani mai târziu, în 1958.

Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu o serie de situri culturale: sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris în lista UNESCO - Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova.

Începând cu 9 ianuarie 2021, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO, cu rang de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, este Simona Miculescu. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

** Citeşte şi:

FRAGMENT DE ISTORIE: 65 de ani de când România a devenit membră a UNESCO