Reprezentanţii celor patru universităţi de stat din Timişoara - Universitatea de Vest, Politehnica, cea de Medicină şi Farmacie şi cea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - au decis, în urma unei dezbateri care a avut loc, luni, pe tema decalajelor de finanţare ale centrelor universitare din ţară, să fundamenteze un memorandum pe care să-l prezinte Ministerului Educaţiei.

Întrucât decalajele de finanţare sunt foarte mari, impactul negativ se reflectă şi asupra potenţialului de dezvoltare la nivel local, a arătat un studiu comparativ realizat de Universitatea de Vest Timişoara (UVT), care ia în calcul perioada 2012 - 2020.

Prorectorul UVT, Cosmin Enache, responsabil cu strategia financiară şi de digitalizare, coordonator al proiectului prezentat, a arătat că în ultimii 10 ani "decalajul de finanţare a făcut ca pentru centrul universitar Cluj-Napoca să fie alocat un buget cu 200.000.000 de euro mai mare decât pentru Timişoara". "Aceasta se simte în tendinţele de dezvoltare a întregii comunităţi, PIB-ul pe locuitor în judeţul Cluj crescând şi depăşind PIB-ul pe locuitor în judeţul Timiş", susţine el.

Enache a atenţionat că se poate vorbi despre un impact decisiv al intervenţiei statului în favoarea dezvoltării celorlalte două centre universitare mari, Cluj-Napoca şi Iaşi, o politică publică dezavantajoasă faţă de Banat şi Timişoara. "Plecată probabil de la ideea că noi avem resurse proprii, investiţii străine mari, şomaj aproape zero", dar care nu explică realitatea decât foarte sumar şi la suprafaţă, a adăugat el.

Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan, a subliniat că un decalaj major este între cele trei oraşe în zona culturală.

"Clujul, ca brand, se vinde foarte bine pe tot felul de evenimente care se pot organiza acolo, au o sală polivalentă, au un stadion. Noi nu fructificăm atât de bine faptul că suntem oraş de graniţă, precum fructifică Clujul poziţionarea geografică. Pe proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023 cred că universităţile pot face mai mult. Clujul dă foarte multe lovituri de imagine, în timp ce Timişoara vinde mai prost oraşul. Bănăţeanul (oficialii din Timişoara, n.r.) stă acasă, se deplasează mai puţin, nu merge la Bucureşti şi automat, inclusiv lobby-ul este mai mic", a remarcat Drăgan.

Potrivit acestuia, creşterea numărului de locuri (bugetate) nu ar fi de mare ajutor pentru piaţa muncii. "Privim doar spre atragerea de bani, dar să privim şi spre eficienţă, spre posibilitatea de angajare a viitorilor absolvenţi", a menţionat rectorul.

Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Cosmin Popescu, crede că problema luată în discuţie ar fi rezultatul conjugat al mai multor "acţiuni sau inacţiuni" care au avut loc în Timişoara şi în judeţ.

"Sunt chestiuni legate de administraţia publică locală şi judeţeană, de ceea ce nu s-a întâmplat în zona politică. Aş propune să facem un memorandum bine fundamentat pe această situaţie, să prezentăm datele concrete, să avem o discuţie cu ministrul Educaţiei. Lucrurile, din punctul nostru de vedere, au degenerat în timp, avem şi noi o parte de vină, dar partea de atractibilitate a Timişoarei este legată foarte mult de ceea ce se întâmplă în oraşul în care mergi să studiezi. De ce vrei să mergi să studiezi la Munchen, la Viena, Paris? Un rol important îl are şi oraşul. Faptul că noi suntem acum în această situaţie este rezultatul acestor inacţiuni, această lipsă de acţiune conjugată şi acumulată în timp. Să începem un dialog la nivel de Minister al Educaţiei, cu reprezentanţii noştri în Parlament şi dacă este cazul - dar nu cred că este cazul -, să iasă din acea stare de letargie şi de interes personal - deşi nu este cazul - şi să vină alături de noi, să facem ceva pentru zonă. Timişoara începe să rămână doar reclama pe care a avut-o, de capitala din vest", a comentat rectorul Cosmin Popescu.

Studiul realizat de UVT a mai arătat că Timişoara nu a făcut altceva decât să caute ca prin excelenţă şi competitivitate să reducă decalajul de tradiţie academică pe care îl are faţă de Cluj sau Iaşi, cu mai mult sau mai puţin succes, dar dacă va continua subfinanţarea, sunt foarte puţine şanse de a ajunge la nivelul oraşelor universitare menţionate. Mai mult, în orizontul 2030, Timişoara riscă intrarea într-un declin de dezvoltare comparativă, după ce a fost un performer al dezvoltării la nivel naţional.

"Împreună cu colegii rectori ai universităţilor timişorene membre ale ATU, voi transmite Ministerului Educaţiei concluziile acestei proiecţii comparative despre bugetele publice alocate pentru centrele universitare Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi în ultimii 10 ani. Ideile rezultate vor reprezenta un set de date argumentative pe care universităţile din ATU le vor susţine pentru setarea la un alt nivel a bugetelor finanţărilor publice care vor fi alocate centrului universitar timişorean de către Ministerul Educaţiei, pentru recunoaşterea rolului strategic pe care îl joacă universităţile din Timişoara în dezvoltarea întregii regiuni a Banatului, dar mai ales pentru a stimula competitivitatea economiei din Timişoara, a cărei tracţiune nu poate să crească în absenţa unor generaţii de absolvenţi dimensionate corect, măcar pentru orizontul următorului deceniu economic", a afirmat rectorul Marilen Pirtea. AGERPRES/(A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)