Reprezentanţi ai 24 de universităţi din 13 ţări, din Europa, dar şi din Statele Unite, participă joi şi vineri la conferinţa "30 de ani de învăţământ jurnalistic şi de comunicare în fostele ţări comuniste din estul Europei. De la cucerirea libertăţii de exprimare, la comunicarea digitală".

Evenimentul este organizat de Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti, în colaborare cu instituţiile de învăţământ cu profil similar din Moldova, Nis (Serbia) şi Sofia (Bulgaria).

"În timpul acestei pandemii, în care societăţile noastre au fost afectate puternic de frici şi incertitudini, singurele răspunsuri reale au venit din partea oamenilor de ştiinţă şi a ştiinţei. Pe de altă parte, consolidarea încrederii în ştiinţă reprezintă o responsabilitate şi un rol special al media. Dezinformarea şi ştirile false, infodemia sunt fenomene cu care societăţile noastre s-au confruntat de-a lungul ultimilor ani. Democraţiile noastre s-au confruntat cu ameninţări reale, în domeniul comunicării publice şi cred cu tărie că noi, academia şi oamenii de ştiinţă, precum şi profesioniştii din jurnalistică au un rol crucial în a căuta adevărul şi a-l transmite, pentru binele comun al societăţilor noastre", a declarat, în debutul evenimentului, rectorul Universităţii Bucureşti, Marian Preda.

Antonio Momoc, decan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă dezinformarea, mai ales în contextul actual, când lumea se confruntă nu doar cu situaţia de criză generată de pandemie, ci şi cu o criză de comunicare.

"Ne-am confruntat cu o infodemie pe parcursul ultimului an, în care jurnalismul şi libertatea de exprimare au fost afectate de ştiri false, dezinformări, ducând la o descreştere a încrederii publicului în media tradiţionale, atât în România cât şi în regiune. După aderarea la UE şi NATO, mulţi au sperat că vor fi mai liberi şi mai prosperi şi că procesul de democratizare este ireversibil. În anii recenţi, crizele din Uniunea Europeană, criza refugiaţilor, Brexit şi tentaţiile iliberalismului şi populismului au arătat că democratizarea nu este un proces ireversibil şi că trebuie să facem mai mult, trebuie să facem mai mult împotriva iliberalismului şi populismului. Criza pandemică a intensificat ameninţările faţă de libertatea de exprimare şi presa liberă în ţările din centrul şi estul Europei", a precizat acesta.

Georgeta Stepanov, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova, a vorbit despre nevoia de noi direcţii de cercetare în ştiinţa mediatică contemporană.

"Sunt ferm convinsă că discuţiile din cadrul acestui prestigios forum ştiinţific vor oferi răspunsurile la multe dintre întrebările care îi frământă astăzi pe cercetătorii implicaţi în instruirea universitară de profil jurnalistic şi vor proiecta noi direcţii de cercetare în ştiinţa mediatică contemporană", a spus Georgeta Stepanov.

Peste 120 de profesori şi cercetători în domeniul jurnalismului şi comunicării din 13 ţări participă la conferinţa regională care se desfăşoară între 20 şi 21 mai, în format online. Lucrările conferinţei abordează teme legate de învăţământul de jurnalism şi comunicare din ultimii 30 de ani şi analizează evoluţiile profesionale din sfera comunicării publice. Printre temele abordate se regăsesc şi cele dedicate comunicării în pandemie, influenţei fenomenului fake news asupra publicului, relaţiei dintre media şi curentele populiste. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării / Facebook