Obiective legate de generalizarea educaţiei media pentru copiii şi tineri ar putea fi incluse în varianta finală a raportului "România educată", a declarat consilierul prezidenţial Ligia Deca în cadrul dezbaterii "Examenul care se dă în fiecare zi: Cum să treci testul dezinformării prin educaţie media", organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul UNICEF.

Ligia Deca s-a referit în acest sens la programul pilot în domeniul educaţiei media (media literacy), desfăşurat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării împreună cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în urma căruia o sută de licee au fost selectate pentru a deveni şcoli-pilot-media.

"Este o iniţiativă excepţională. Ea merge în linie cu demersurile României de digitalizare a educaţiei şi cred că este o componentă sine qua non a acesteia şi în acest sens, în cadrul variantei finale a raportului 'România educată', vom avea grijă să includem obiective legate de generalizarea educaţiei media pentru copiii din România şi pentru tineri", a afirmat consilierul prezidenţial.

Ligia Deca a subliniat importanţa competenţelor media, evidenţiind "greutăţile şi pericolele" survenite ca urmare a expunerii crescute la mediul online, mai ales în perioada pandemiei.

"Competenţele media sunt indispensabile, mai ales într-un context în care interacţiunea cu informaţia, dar mai ales cu dezinformarea a devenit parte a vieţii noastre curente, dar şi parte a procesului de învăţare, pentru că odată ce procesul educaţional se mută chiar şi parţial în sistem blended online este clar că chiar şi partea de filtrare a surselor de informare ne duce în această zonă de expunere la dezinformare. Aşa cum alte tipuri de educaţie pentru viaţă, de tipul educaţie rutieră, educaţie pentru sănătate, educaţie juridică, sunt esenţiale pentru siguranţă, dar şi pentru o viaţă armonioasă, noţiunile de bază vizavi de educaţia media îi ajută pe elevi să fie psihologic şi informaţional în siguranţă, şi uneori şi fizic", a precizat aceasta.

Ligia Deca a vorbit de asemenea despre semnificaţia unei "alfabetizării ştiinţifice" a jurnaliştilor, dar şi a verificării informaţiilor furnizate.

"Ar trebui să crească rolul de popularizare a ştiinţei pe care îl are mass-media, şi aici nu mai vorbim doar de formarea profesorilor - să comunice ştiinţă mai bine - sau a cercetărilor. Vorbim şi despre o alfabetizare ştiinţifică în zona celor care se pregătesc să devină jurnalişti sau să lucreze inclusiv în livrarea de conţinut online. De asemenea, cred că există o responsabilitate socială a tuturor furnizorilor de informaţie - că sunt furnizori clasici radio-tv, că vorbim de platformele sociale - există această responsabilitate socială de fact-checking, de verificare a surselor şi de ne-proliferare a ştirilor false", a evidenţiat ea.

Monica Anisie, preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, a apreciat că răspândirea ştirilor false ar putea deveni una dintre problemele principale cu care se va confrunta societatea în viitor.

"Din perspectiva mea, fake news-ul va deveni una dintre problemele principale ale societăţii generaţiilor care urmează. (...) Tânăra generaţie trebuie să aibă competenţe media şi în felul acesta vreau să vă mărturisesc că încă din 2016, când eram la Ministerul Educaţiei, am susţinut introducerea educaţiei media în unităţile de învăţământ", a menţionat ea.

Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a salutat iniţiativa CJI, exprimându-şi speranţa ca elemente de educaţie media să fie incluse în disciplinele studiate la liceu.

"Aş vrea să salut în primul rând acest tip de parteneriat, de care Ministerul Educaţiei are nevoie pentru a aduce mai aproape de elevi anumite tipuri de învăţare, cu care noi nu suntem obişnuiţi în sistemul formal, deocamdată. Educaţie media este ceva ce transcede o disciplină. Deşi în momentul de faţă noi ne concentrăm prin acest pilot pe profesorii de limba română şi materiile conexe - limbile străine, în general profesorii de socio-umane - cred că media literacy trebuie să fie ceva transversal, care să fie studiat inclusiv la ştiinţe. Interpretarea unor date din media din perspectivă ştiinţifică este foarte importantă pentru a înţelege ce se întâmplă şi pentru a putea combate ştirile false. Sper ca în aceste momente în care se regândesc planurile cadru la liceu, urmând ca în anul următor să lucrăm pe programe şcolare foarte moderne, sper eu, să putem include educaţia media şi media literacy, în general, transversal în discipline care aparent nu au nimic de-a face cu acest subiect, însă sunt foarte relevante sau pentru care media literacy este foarte relevantă", a precizat el. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)