Deputatul USR PLUS Alin Apostol a pledat joi pentru proiectul de lege privind exercitarea profesiei de asistent în educaţie timpurie, aflat în dezbatere publică, arătând că acesta ar permite amenajarea de centre de zi sau de ludoteci în clădirile de birouri.

"S-a încercat de-a lungul timpului să se facă creşe în clădiri de birouri, în zone de business. Nu prea s-a reuşit. Prin această lege, un angajator poate să decidă că o zonă importantă din acea clădire de birouri să se transforme în centru de zi sau ludotecă şi părintele să poate să îl lase pe copil dimineaţa, să îl viziteze la prânz şi să îl ia seara", a precizat el, în cadrul dezbaterii "Educaţia timpurie în România. Oportunităţi şi provocări", organizată de USR PLUS la Parlament.

Potrivit lui Alin Apostol, proiectul ar avea un impact pozitiv inclusiv în zonele rurale, unde multe locuinţe se află la distanţă mare de creşă, dar ar putea fi util pentru toţi părinţii ai căror copii au vârsta sub cea de şcolarizare obligatorie.

Conform proiectului, asistentul în educaţie timpurie oferă servicii de îngrijire şi educaţie la domiciliu sau într-un alt spaţiu care corespunde normelor de funcţionare, pentru copii cu vârsta de până la cinci ani, pentru un maximum de 5 copii antepreşcolari sau preşcolari simultan, inclusiv propriii copii.

În vederea calificării în profesia de asistent în educaţie timpurie, o persoană va trebui să se înscrie în registrului naţional, gestionat de Ministerul Educaţiei, pentru cursuri de formare profesională. Candidatul va trebui să urmeze cel puţin 240 de ore de formare profesională, dintre care minimum 80 de ore de practică într-o creşă sau grădiniţă acreditată, iar ulterior să promoveze un examen organizat de către Ministerul Educaţiei. După obţinerea atestatului de asistent în educaţie timpurie, este necesară o certificare de la DSP pentru spaţiul în care se va desfăşura activitatea.

Alin Apostol a declarat că sunt luate în calcul două variante. Astfel asistentul în educaţie timpurie ar putea să fie o persoană fizică autorizată care să încheie contracte în mod direct cu părintele sau ar putea fi angajatul unei persoane juridice care oferă servicii de educaţie timpurie.

Asigurarea mesei va fi responsabilitatea părinţilor, care vor putea contracta servicii de catering sau vor putea aduce dimineaţa mâncarea necesară pentru întreaga zi.

Potrivit deputatului USR PLUS, asistentul va parcurge evaluări medicale şi psihologice, precum şi cursuri de pregătire continuă, de minimum opt ore pe an, a căror promovare se face în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei. Părinţii vor putea evalua prestaţia asistentului în educaţie timpurie (prin note trecute în registrul naţional), iar în cazul se va ajunge la rezilierea unui contract de prestări servicii, motivul va trebui indicat în platformă.

"Ca o măsură de siguranţă, vom cere cazier pentru toţi membrii familiei asistentului în educaţie timpurie, precum şi evaluare psihologică", a precizat deputatul.

Potrivit proiectului, cheltuielile rezultate în urma contractului de prestări servicii ar urma să se scadă din impozitul pe profit al angajatorului părintelui, până la suma de 1.500 de lei. Alin Apostol a arătat însă că este luată în calcul şi varianta diminuării acestui plafon la 1.000 de lei.

"Pentru un copil între 0-2 ani, dacă familia decide că vrea să apeleze la un asistent în educaţie timpurie, practic angajatorul decontează 1.500 de lei, statul e văduvit la buget de 1.500 de lei, dar autoritatea publică primeşte în schimb aproximativ 600 de lei ca impozite pe salarii. De asemenea, creşte şi partea de HoReCa, evident, dacă părintele face un contract de prestări servicii pentru furnizarea de masă", a declarat reprezentantul USR PLUS.

Alin Apostol a arătat că modelul pe care îl propune este inspirat din cel francez. El a invocat rezultatele unor rapoarte europene conform cărora părinţii au fost mulţumiţi în proporţie de 97% de serviciile asistenţilor în educaţie timpurie (care poartă şi denumirea de 'mame de zi' în unele ţări), faţă de 90% în cazul educaţiei colective.

Deputatul a menţionat că în urma centralizării datelor primite de la aproape toate UAT-urile din ţară a reieşit că în România există doar 337 de creşe şi 18 grădiniţe care oferă servicii de creşă. Astfel, doar 3,5% din copii cu vârste de până la trei ani merg la creşă, iar România este "codaşa" Europei din acest punct de vedere, alături de Bulgaria, unde procentul este însă de 7-8%. Dintre cele 355 de creşe şi centre de zi, doar 8 sunt în mediul rural.

"Nu vrem să inventăm roata. Asistent în educaţie timpurie este o meserie care se practică în Europa de mult timp. În unele ţări, cu foarte mare succes. De exemplu, în Franţa, practic asistent maternal acoperă 31% din piaţa de educaţie timpurie. În Marea Britanie a fost o curbă ascendentă, acum e descendentă. În toate ţările, mai mult sau mai puţin, are o cotă parte substanţială din educaţie timpurie", a mai spus Alin Apostol. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)