Bucureşti, 31 mar /Agerpres/ - Mai multe organizaţii din educaţie solicită, într-un apel adresat Guvernului şi Parlamentului, găsirea unei soluţii pentru garantarea unui număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, respectiv măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an şcolar din Uniunea Europeană.

Potrivit documentului, dat publicităţii miercuri, semnatarii apelului solicită iniţierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât sunt în acest an şcolar), un număr obţinut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experţi educaţionali.

Între revendicările organizaţiilor din educaţie se numără: asumarea unor măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai scurt an şcolar din Uniunea Europeană şi plasarea acestor soluţii pe un loc fruntaş în dezbaterea parlamentară şi în comunicarea publică; extinderea actualului program de educaţie remedială pentru ca acesta să poată să fie continuat şi pe perioada vacanţei de vară, mai ales în mediul rural, unde nevoia de acces la educaţie este certă; începerea cursurilor pentru anul şcolar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învăţare şi a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a şcolilor.

"Vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală. Vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, pot contribui la consolidarea învăţării, a progreselor realizate de copii şi pot fi spaţii de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori; (...) este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educaţie. Solicităm crearea de spaţiu în structura anului şcolar, dedicat planificării, formării, reflecţiei şi învăţării pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum şi pentru colaborarea cu colegii din şcoală în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţare, în interesul elevilor", se arată în apel.

Se solicită ca elevii din învăţământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminaţi prin faptul că pentru ei anul şcolar este mai lung, fiind necesar ca perioada lor de practică să fie parte din anul şcolar valabil pentru toţi ceilalţi liceeni, pornind de la principiul că învăţământul tehnic şi profesional ar trebui să fie mai aplicat şi mai puţin teoretic (mai ales în perspectiva aplicării unor noi planuri cadru pentru liceu).

"Fiecare partid din România să solicite primarilor săi să aloce, în bugetul local începând cu anul 2021, fonduri suplimentare pentru sectorul de învăţământ, prin finanţarea complementară, astfel încât, logistic vorbind, să nu existe niciun obstacol în vederea organizării orelor de educaţie remedială în şcoli, inclusiv pe timpul verii (fonduri pentru materiale igienico-sanitare, dezinfectanţi, reparaţii capitale şi investiţii în baza materială a şcolilor)", se menţionează în document.

Organizaţiile semnatare ale apelului cer liderilor politici instruirea primarilor în vederea accesării fondurilor europene pentru şcoli şi pentru copiii din România (masă caldă în şcoli, unităţi de învăţământ preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi şi palate ale copiilor în care să se desfăşoare orele de educaţie remedială şi activităţi extraşcolare, biblioteci şcolare moderne).

Iniţiat de Societatea Academică din România, apelul este semnat de asociaţiile elevilor din Constanţa, Bucureşti şi Ilfov, Bacău, Mureş, Maramureş, Vâlcea, Roma Education Fund; Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar; Federaţia Coaliţia pentru Educaţie; Organizaţia Salvaţi Copiii România; World Vision România; Asociaţia Şcolilor Particulare şi Fundaţia Hope and Homes for Children România. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)